In the night, the air has another smell than during the day. Another spirit, another thought! Night comes along with the darkness, the blindness for the ones who have daylight vision. Night brings silence on the air but torment in the soul, in the spirit, in between of the four walls of the billions of rooms of the human world and on the streets and corners. It puts imagination to work and spirit to walk. Dreams to rise and sweat of bodies. Colors become one and give the first voice to the sound…
In the night they discover each other fully, they touch differently, eyes wide opened and yet seeing nothing. Lips feel, touch, desire, bite! Fingers are rambling on each other’s bodies like wild horses on open field. Breath becomes faster! Desire becomes higher! The feeling of belonging disappears and all there is left is One: one desire in one embrace, at once for just one and last time! A desire that big that it feels like an ache, only an ache that provides pleasure and lust! Felt like never before, feeling like it will never come again to be felt! Her nails on his skin feel like grabs of life of a dying man’s wish. His strong and yet gentle embrace felt like an air-taking diving. Her skin’s scent drives him crazy as his breakthrough takes her higher then ever, were she only dreamed to get. They fall together embraced and mad with pleasure. Her nails are now wandering on her own sweaty skin, eyes wide shut, smiling sweet, guilty and sinful and mind so far away that only his soft lips encountering her fingers bring her back, next to him, taking her closer, pulling her next to his skin … They fall asleep naked as an unvoiced tic-tac brings the hateful morning through the window …
duminică, 20 noiembrie 2011
sâmbătă, 19 noiembrie 2011
Hello, is there anyone anymore?
Did it ever happen to you to forget that you are alive? To forget about you and how you really actually are, what you really actually like? To wake up sometimes and realize that too many days passed without you saying hi to yourself, without knowing that there, inside you there is a someone who is frozen… YOU!!!
sâmbătă, 12 noiembrie 2011
Aberatii ... (?)
Sa scriu sau sa nu scriu? Asta e intrebarea. Mi-e dor sa nu fac nimic... fara sa ma rup acum facand ceva. Mi-e dor, cateodata, de lipsa de responsabilitate. Mi-e dor de "jeo manfu-ul" acela caracteristic "fecioriei", cand nimic nu are sens parca dar e bine asa. Acum da, totul are sens, se vede si o directie, dar vai, asta presupune responsabilitate! Si maturitate! Si altruism! Si conlucrare! Si colaborare! Si multe, multe alte chestii de oameni mari! Chestiile de oameni mari, pe langa faptul ca sunt serioase, sunt si apasatoare. Pentru chestiile de oameni mari iti trebuie umeri ca sa le poti duce. Cred ca de aceea nu ramanem copii in structura fizica si crestem si ne "spetim": ca sa putem duce chestiile de oameni mari in spate! Totul este important, totul afecteaza jurul tau, deciziile tale nu trebuie sa mai fie asa, in doru' lellii! Inainte de a face/zice ceva trebuie sa te gandesti la consecinte! Asta e o chestie generala, de altfel, asa ar trebui sa lucreze toate mintile, de oameni mari sau mai putin mari. Dar parca intr-o situatie e mai importanta aceasta gandire decat in alte situatii...
In afara acestor idei (poate stupide, da' asa mi-au venit de repede ca as fi rupt tastaura scriindu-le) a venit toamna, alta toamna, deja la jumatate si intruna din zilele foarte recent trecute imi mirosea a iarna. Iarna lui 2011. Am 29 de ierni pe aici. Acum, iernile din urma, de la inceput, imi par ATAT de departe. Tin minte ca ma intrebam, copil fiind, "o sa ajung eu 29 de ani???Oau...Cum va fi?" Acum nu ma mai intreb nimic. Viitorul e tare ciudat si abia cand devine trecut realizez ca e bine. E frig. E seara. Vine noaptea, cand Soarele doarme, apoi ziua, cand Luna doarme. Si totul e o succesiune de neoprit de zile care se aduna ca nisipul in partea de jos a clepsidrei. Cand lucrurile sunt de cacat dar zicem "viata merge inainte" ea chiar merge. Si stateam si ma gandeam ca asta e singura cale de urmat si sansa pe care o avem sa evoluam. Ce-ar fi fost sa fi putut sa dam timpul inapoi pentru toate cacaturile? Te certi cu iubitu', da timpul un pic inapoi si nu mai zi ce-ai zis sau nu mai fa ce-ai facut. Trebuia sa predai proiectul dar nu l-ai terminat; da timpul un pic inapoi si nu te mai du la petrecerea aia plicticoasa si stai si fa proiectul. Stii ca ti se apropie ceasul despartirii. Dai timpul inapoi sa faci TOT ce n-ai facut? Este logica viata. Atat. Cine a creat-o, cine a inventat-o a fost un "creier" foarte ... vizionar. Destept lucru viata asta... asa cum e ea ...
Aberatii ...
In afara acestor idei (poate stupide, da' asa mi-au venit de repede ca as fi rupt tastaura scriindu-le) a venit toamna, alta toamna, deja la jumatate si intruna din zilele foarte recent trecute imi mirosea a iarna. Iarna lui 2011. Am 29 de ierni pe aici. Acum, iernile din urma, de la inceput, imi par ATAT de departe. Tin minte ca ma intrebam, copil fiind, "o sa ajung eu 29 de ani???Oau...Cum va fi?" Acum nu ma mai intreb nimic. Viitorul e tare ciudat si abia cand devine trecut realizez ca e bine. E frig. E seara. Vine noaptea, cand Soarele doarme, apoi ziua, cand Luna doarme. Si totul e o succesiune de neoprit de zile care se aduna ca nisipul in partea de jos a clepsidrei. Cand lucrurile sunt de cacat dar zicem "viata merge inainte" ea chiar merge. Si stateam si ma gandeam ca asta e singura cale de urmat si sansa pe care o avem sa evoluam. Ce-ar fi fost sa fi putut sa dam timpul inapoi pentru toate cacaturile? Te certi cu iubitu', da timpul un pic inapoi si nu mai zi ce-ai zis sau nu mai fa ce-ai facut. Trebuia sa predai proiectul dar nu l-ai terminat; da timpul un pic inapoi si nu te mai du la petrecerea aia plicticoasa si stai si fa proiectul. Stii ca ti se apropie ceasul despartirii. Dai timpul inapoi sa faci TOT ce n-ai facut? Este logica viata. Atat. Cine a creat-o, cine a inventat-o a fost un "creier" foarte ... vizionar. Destept lucru viata asta... asa cum e ea ...
Aberatii ...
vineri, 14 octombrie 2011
Growing up is no fun…
It feels like growing up kinda kills the ability to dream… And I mean eyes wide open dreaming. Growing up – or getting old but that sounds kinda depressing, comes with a lot of responsibilities, comes with tasks and deadlines…
And goes away… And with going away takes away the ability to enjoy really simple things like smiles of beloved people, letting you believe that is something that you earned and deserve for granted.
It goes away taking away parts of you soul… It goes away and sometimes it forces you to let go for ever people you love… And you are left a little emptier than a second ago… And you are left with something sometimes very hard to bear: MISSING!!! So, growing up comes with getting empty too.
I found an old taste of my grandmothers’ cheese donuts. I felt happy and I remembered how easy it was being a child… This year I didn’t felt the smell of lilies of the valley much…
Invariably growing up leaves signs on faces: your mouth corners drop followed closely by the ones of your eyes.
What does good growing up? It gives you chances. One is the chance to reach wisdom. Another chance are special people you can cross you life with and the things that you can learn from them. You also have the chance to learn the lessons that you missed in other occasions. That is a very important aspect of growing up and getting wise.
For me wisdom is a goal and the comfort that I find in growing up. Not that I superabound now with this characteristic but I know were/how I want to be when I’ll be really grew up (yes, yes, very old, on my 70s – 80s)…
I think on past moments, on past friend(s) … I realize that a thread that has been broken it is no longer possible to heal it and make it as it was. I am on the time of accepting that friends, people who had left me in a moment and not coming back they have fulfilled their mission in my life and I should let them go. I should stop wondering “why?”. I should stop wanting an attention that doesn’t exists for me anymore. Moving further means letting go and that is what I should do. My present should be my focus. My present friends – and I mean by that people who are by my side Today, Now, should be the ones important. Regrets are a way of wasting a too large part of our precious time Here. I should not waste as life is not to be taken for granted! It is a gift given to enjoy not to be spent on regrets. This is the theory, should follow practice.
Recently life lessons made me rebelled being aware that it serves me not to do so. But my human nature is most of the times stronger than the divine one. And so I get to waste energy on thoughts that drain me, that are diverting me from my purpose… It is so much easier to fall into despair instead of keeping a clear mind and focus on reality and things to do to be better! And I know it only takes a moment to think that things are happening for a reason and that reason will unfold in front of your eyes if you only have patience! Nothing is random! Nothing happens just because! It is all part of a big scenario and there is a final destination for everybody. The focus shouldn’t be the finale – we all get there eventually; but how we get there should matter. “Life is the train, not the station”… Remember that always and you will Live! Not survive, Live!
The sky is beautiful in this moment when I write my thoughts. Clear, blue, a few white fluffy clouds on it on promenade… Autumn came after an agitated summer. Cold short days and long dark nights are coming …
And goes away… And with going away takes away the ability to enjoy really simple things like smiles of beloved people, letting you believe that is something that you earned and deserve for granted.
It goes away taking away parts of you soul… It goes away and sometimes it forces you to let go for ever people you love… And you are left a little emptier than a second ago… And you are left with something sometimes very hard to bear: MISSING!!! So, growing up comes with getting empty too.
I found an old taste of my grandmothers’ cheese donuts. I felt happy and I remembered how easy it was being a child… This year I didn’t felt the smell of lilies of the valley much…
Invariably growing up leaves signs on faces: your mouth corners drop followed closely by the ones of your eyes.
What does good growing up? It gives you chances. One is the chance to reach wisdom. Another chance are special people you can cross you life with and the things that you can learn from them. You also have the chance to learn the lessons that you missed in other occasions. That is a very important aspect of growing up and getting wise.
For me wisdom is a goal and the comfort that I find in growing up. Not that I superabound now with this characteristic but I know were/how I want to be when I’ll be really grew up (yes, yes, very old, on my 70s – 80s)…
I think on past moments, on past friend(s) … I realize that a thread that has been broken it is no longer possible to heal it and make it as it was. I am on the time of accepting that friends, people who had left me in a moment and not coming back they have fulfilled their mission in my life and I should let them go. I should stop wondering “why?”. I should stop wanting an attention that doesn’t exists for me anymore. Moving further means letting go and that is what I should do. My present should be my focus. My present friends – and I mean by that people who are by my side Today, Now, should be the ones important. Regrets are a way of wasting a too large part of our precious time Here. I should not waste as life is not to be taken for granted! It is a gift given to enjoy not to be spent on regrets. This is the theory, should follow practice.
Recently life lessons made me rebelled being aware that it serves me not to do so. But my human nature is most of the times stronger than the divine one. And so I get to waste energy on thoughts that drain me, that are diverting me from my purpose… It is so much easier to fall into despair instead of keeping a clear mind and focus on reality and things to do to be better! And I know it only takes a moment to think that things are happening for a reason and that reason will unfold in front of your eyes if you only have patience! Nothing is random! Nothing happens just because! It is all part of a big scenario and there is a final destination for everybody. The focus shouldn’t be the finale – we all get there eventually; but how we get there should matter. “Life is the train, not the station”… Remember that always and you will Live! Not survive, Live!
The sky is beautiful in this moment when I write my thoughts. Clear, blue, a few white fluffy clouds on it on promenade… Autumn came after an agitated summer. Cold short days and long dark nights are coming …
miercuri, 14 septembrie 2011
Legatura dintre "calul verde de pe pereti" si barbat
M-am convins de ceva - asta daca mai era nevoie sa ma conving de asta: in substratul lor, poate adanc dar nu neaparat prea, TOTI BARBATII SUNT LA FEL!
Nu vreau comentarii de cacat si de clasa intai de la retarzi cum ca "Si voi femeile sunteti la fel!". De asta nu trebuie sa ma convinga nimeni, stiu ca si noi, toate femeile, mai adanc sau poate mai putin adanc, suntem la fel.
Sunt aspecte si circumstante atenuante care ii deosebesc pe barbati - si ma refer strict la relatia si relationarea cu femeia. Fuck the rest, don't give a shit how they behave in theyr herd! Unii stiu sa aprecieze femeia pe care o au si o si arata. Altii apreciaza dar nu arata. Altii sunt pentru toata lumea niste macho dar pentru Cineva-ul acela feminin un fidel. Unii sunt cu vorba, altii cu fapta. Daca ar vrea - pentru ca e doar o chestiune de vointa, ar putea fi niste deosebiti. Unii vor si chiar arata ca sunt atat de deosebiti pe cat par si pot fi. Daaaaaaaaaaaaaaaaar, la un momentdat, intr-o situatie sau alta, sub influenta vreunei hibe neconstientizate, TOTI dau cu mucii in cacatul ala de fasole, no matter what!!!
Cred ca ei fac asta pentru ca a gresi e omenesc. Pentru ca nu sunt perfecti asa cum viseaza creierele si inimile idioate ale femeilor care viseaza, ca niste copii, la cai verzi pe pereti si sfarsesc fie langa cate o martoaga, fie langa cate un cal normal, obisnuit, care le satisfac toate si fix acele nevoi pe care acei cai verzi de pe pereti la care visau nu le-ar fi satisfacut! Pentru ca ei sunt verzi si speciali si nu satisfac nevoi primare gen "Ea: Ma ajuti si speli tu vasele in seara asta? Eu iti calc camasile pentru toata saptamana viitoare! El: Ok!"...
Cacat, sunt niste defecti! Sa mor eu! Necesari si indispensabili (adica nu te poti lipsi de ei, nu ca ar fi niste izmene, sa nu se inteleaga gresit!) pentru, clar, niste femei atat de defecte cum suntem! Da, toate suntem defecte. Altfel am ramane virgine dracului toata viata!!!
Si pana la urma se reduce totul la doar un singur lucru: ACCEPTARE! Intr-un sens atat de larg ca nici nu vreau sa ma gandesc. Atunci cand decizi ca acel "cal verde" de pe pereti este, de fapt, calul de langa tine in toata banalitatea lui speciala, pentru ca e calul tau, inseamna ca accepti tot pachetul de defecte care vine odata cu el (pachet mai mare sau mic, in functie de cat de cuminte sau nu ai fost in vietile anterioare!). Cand zice la oficierea casatoriei pe la ei prin America "to have and to hold, in seakness and in health, for reacher for poor" ar trebui sa adaoge si "as full of defects as he is"!
Barbatul este cat de normal poate fi un om. Daca se abate asupra lui vreo umbra de perfectiune este pentru ca mintile bolnave ale femeilor nu accepta faptul ca el, barbatul, este tot un "defect" ca si ele..........
Chew on that...
Nu vreau comentarii de cacat si de clasa intai de la retarzi cum ca "Si voi femeile sunteti la fel!". De asta nu trebuie sa ma convinga nimeni, stiu ca si noi, toate femeile, mai adanc sau poate mai putin adanc, suntem la fel.
Sunt aspecte si circumstante atenuante care ii deosebesc pe barbati - si ma refer strict la relatia si relationarea cu femeia. Fuck the rest, don't give a shit how they behave in theyr herd! Unii stiu sa aprecieze femeia pe care o au si o si arata. Altii apreciaza dar nu arata. Altii sunt pentru toata lumea niste macho dar pentru Cineva-ul acela feminin un fidel. Unii sunt cu vorba, altii cu fapta. Daca ar vrea - pentru ca e doar o chestiune de vointa, ar putea fi niste deosebiti. Unii vor si chiar arata ca sunt atat de deosebiti pe cat par si pot fi. Daaaaaaaaaaaaaaaaar, la un momentdat, intr-o situatie sau alta, sub influenta vreunei hibe neconstientizate, TOTI dau cu mucii in cacatul ala de fasole, no matter what!!!
Cred ca ei fac asta pentru ca a gresi e omenesc. Pentru ca nu sunt perfecti asa cum viseaza creierele si inimile idioate ale femeilor care viseaza, ca niste copii, la cai verzi pe pereti si sfarsesc fie langa cate o martoaga, fie langa cate un cal normal, obisnuit, care le satisfac toate si fix acele nevoi pe care acei cai verzi de pe pereti la care visau nu le-ar fi satisfacut! Pentru ca ei sunt verzi si speciali si nu satisfac nevoi primare gen "Ea: Ma ajuti si speli tu vasele in seara asta? Eu iti calc camasile pentru toata saptamana viitoare! El: Ok!"...
Cacat, sunt niste defecti! Sa mor eu! Necesari si indispensabili (adica nu te poti lipsi de ei, nu ca ar fi niste izmene, sa nu se inteleaga gresit!) pentru, clar, niste femei atat de defecte cum suntem! Da, toate suntem defecte. Altfel am ramane virgine dracului toata viata!!!
Si pana la urma se reduce totul la doar un singur lucru: ACCEPTARE! Intr-un sens atat de larg ca nici nu vreau sa ma gandesc. Atunci cand decizi ca acel "cal verde" de pe pereti este, de fapt, calul de langa tine in toata banalitatea lui speciala, pentru ca e calul tau, inseamna ca accepti tot pachetul de defecte care vine odata cu el (pachet mai mare sau mic, in functie de cat de cuminte sau nu ai fost in vietile anterioare!). Cand zice la oficierea casatoriei pe la ei prin America "to have and to hold, in seakness and in health, for reacher for poor" ar trebui sa adaoge si "as full of defects as he is"!
Barbatul este cat de normal poate fi un om. Daca se abate asupra lui vreo umbra de perfectiune este pentru ca mintile bolnave ale femeilor nu accepta faptul ca el, barbatul, este tot un "defect" ca si ele..........
Chew on that...
joi, 18 august 2011
Larry Crowne
Ieri, dupa mult prea mult timp, am fost din nou la film. Cu draga mea dra M.
"Larry Crowne" - 'with an e' cum se recomanda personajul, a fost frumos. Un film usor, haios, fresh si revigorant ca o zi de primavara. O povestiutza de dragoste atat de gingasa ca mai iti dau lacrimile... Nu mi-au dat, am trecut de faza aia.
Tom Hanks si adorata mea Julia Roberts au facut un cuplu foarte frumos. Desi normal, am fost socata de ... inaintarea in varsta a lui Tom Hanks. In mintea mea el e always ca in "Sleepless in Seatle". Si always alaturi de Meg Ryan daaar ... A dat foarte bine si langa J.R.
Un barbat divortat caruia fosta i-a luat banii pe jumatate de casa si l-a lasat cu datorii la banca este concediat de la serviciul lui pe motiv ca nu poate fi avansat din cauza lipsei de studii superioare. Imediat intra in panica dar usor usor isi da seama ca singura sansa este sa mearga si sa studieze. Si se baga la colegiu la cursuri de comunicare si de economie si se indragosteste de profa de la comunicare. La randul ei maritata cu un betiv, fost profesor care a devenit blogger si care isi petrecea majoritatea orelor din zi stand pe site-uri porno.
E ciudat cum se reinventeaza omul atunci cand constientizeaza ca e singura sansa sa ii fie bine. Si cred ca poate fi un exemplu de reactie pentru atunci cand esti pus intr-o situatie similara - God forbid!!
Mi s-a parut o poveste desprinsa din viata reala. Exact asa sunt sanse sa i se intample oricui ii este destinat sa treaca prin asta.
A fost un film frumos. Usor slabut pentru distributia principala dar ... Frumos.
"Larry Crowne" - 'with an e' cum se recomanda personajul, a fost frumos. Un film usor, haios, fresh si revigorant ca o zi de primavara. O povestiutza de dragoste atat de gingasa ca mai iti dau lacrimile... Nu mi-au dat, am trecut de faza aia.
Tom Hanks si adorata mea Julia Roberts au facut un cuplu foarte frumos. Desi normal, am fost socata de ... inaintarea in varsta a lui Tom Hanks. In mintea mea el e always ca in "Sleepless in Seatle". Si always alaturi de Meg Ryan daaar ... A dat foarte bine si langa J.R.
Un barbat divortat caruia fosta i-a luat banii pe jumatate de casa si l-a lasat cu datorii la banca este concediat de la serviciul lui pe motiv ca nu poate fi avansat din cauza lipsei de studii superioare. Imediat intra in panica dar usor usor isi da seama ca singura sansa este sa mearga si sa studieze. Si se baga la colegiu la cursuri de comunicare si de economie si se indragosteste de profa de la comunicare. La randul ei maritata cu un betiv, fost profesor care a devenit blogger si care isi petrecea majoritatea orelor din zi stand pe site-uri porno.
E ciudat cum se reinventeaza omul atunci cand constientizeaza ca e singura sansa sa ii fie bine. Si cred ca poate fi un exemplu de reactie pentru atunci cand esti pus intr-o situatie similara - God forbid!!
Mi s-a parut o poveste desprinsa din viata reala. Exact asa sunt sanse sa i se intample oricui ii este destinat sa treaca prin asta.
A fost un film frumos. Usor slabut pentru distributia principala dar ... Frumos.
luni, 28 februarie 2011
Maxima zilei - de actualitate!
Inainte de o partida de sex ne ajutam reciproc sa ne dezbracam.
Dupa sex, ne imbracam singuri.
Morala : in viata nimeni nu te ajuta dupa ce ai fost futut.
No comment is the best comment.
Dupa sex, ne imbracam singuri.
Morala : in viata nimeni nu te ajuta dupa ce ai fost futut.
No comment is the best comment.
duminică, 13 februarie 2011
D-ale lui Februarie...
A murin o vecina din bloc. Cred ca batrana, nu imi dau seama daca am intalnit-o vreodata sau nu. Am dedus ca era o batrana din felul cum mi-a raspuns cel care face o munca foarte importanta pentru mine: curata ghena de mizeriile lumii. Da, vorbesc cu omul de serviciu.
Si ma gandeam aiurea, si sigur nu am inventat apa calda prin asta, ca nimeni nu moare degeaba. Pentru simplul motiv ca nimeni nu ia fiinta degeaba, doar asa just because... Norocosii isi aflu menirea si si-o duc la bun sfarsit, constienti ca aici nu fac umbra Pamantului degeaba. Restul de norocosi sunt doar inconstienti de necesitatea lor in vietile celor din viata lor.
Incepe sa vina primavara. Sunt sigura ca baba Iarna isi va mai scutura cojoacele zilele astea pana in Martie dar e cert ca lumina zilei ca vine Primavara. Ne dezmortim... Unii inmugurim... Unii inflorim... Altii doar ne vedem in continuare de fluorescentele aferente... Dar pe caldura... Mai bogati, mai saraci... in functie de ce am pierdut sau castigat in timpul ce-a trecut...
Am ajuns sa mai scriu si eu pe aici. Mare treaba.... Timp, vreau timp. Nu vreau bogatii infinite sa nu am cand sa le cheltuiesc in viata asta de om... Vreau timp.
Si atat... Suficient, nu?
Si ma gandeam aiurea, si sigur nu am inventat apa calda prin asta, ca nimeni nu moare degeaba. Pentru simplul motiv ca nimeni nu ia fiinta degeaba, doar asa just because... Norocosii isi aflu menirea si si-o duc la bun sfarsit, constienti ca aici nu fac umbra Pamantului degeaba. Restul de norocosi sunt doar inconstienti de necesitatea lor in vietile celor din viata lor.
Incepe sa vina primavara. Sunt sigura ca baba Iarna isi va mai scutura cojoacele zilele astea pana in Martie dar e cert ca lumina zilei ca vine Primavara. Ne dezmortim... Unii inmugurim... Unii inflorim... Altii doar ne vedem in continuare de fluorescentele aferente... Dar pe caldura... Mai bogati, mai saraci... in functie de ce am pierdut sau castigat in timpul ce-a trecut...
Am ajuns sa mai scriu si eu pe aici. Mare treaba.... Timp, vreau timp. Nu vreau bogatii infinite sa nu am cand sa le cheltuiesc in viata asta de om... Vreau timp.
Si atat... Suficient, nu?
vineri, 14 ianuarie 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
