miercuri, 4 iulie 2012

Despre libertate


Libertatea nu este o stare de existenta, ci o stare de spirit.
Din aceasta cauza nu este completa niciodata.
Libertatea vine de la entropie, de la nivel atomic. Nimic in lumea asta nu este complet liber, exista legaturi, atractii si respingeri.
Nu exista libertate totala intr-o societate, exista doar lanturi mai lungi sau mai scurte.
Starea de explozie este libertatea totala, data in general de anarhie, care este apoii amortizata de frecarile intre libertatile fiecarui individ.
Cresterea in libertate a cuiva este pierderea de libertate a altuia.
In democratia perfecta (si deci inexistenta) echilibrul intre libertatile individuale asumate si exercitate este dat de raspunderile (obligatiile) asumate si exercitate.
Libertatea nu poate fi pazita doar de altii (politie, justitie, guvern etc.) pentru ca in cazul acesta nu mai suntem liberi, ci cedam libertatea noastra catre altii.
Noi trebuie sa fim primii responsabili de libertatea noastra.
In plus libertatea este o forma de respect, autorespect si respect al celorlalti. Din cauza asta Romania seamana cu o anarhie si Anglia, Franta sau Germania par atat de clare, pentru ca oamenii, de o maniera generala, il respecta pe necunoscutul de langa ei.
Din pacate libertatea, fiind o stare de spirit, se consolideaza cu educatie, acasa, la scoala si in societate, ceea ce, conform lui Maslow, vine dupa ce sunt asigurate nevoile primare.
Una dintre nevoile superioare este nevoia de recunoastere, si este, de fapt, trecerea intr-o baza superioara a instinctului de reproducere.

Din pacate, omul, ca entitate imperfecta, traieste in primul rand pentru a se reproduce, si nevoile sunt simple:
- de a-si gasi jumatatea cu care sa copuleze
- de a proteja puiul pana acesta capata suficienta autonomie ca sa plece si el in cautare
- de a asigura energia necesara cat mai lung timp pentru cele doua chestii de mai sus (mancare, locuinta calda si lipsita de pericole)
Cand accesul la toate acestea devine usor, fiinta umana pierde interesul pentru cele de mai sus si are comportamente aberante.

Starea naturala a omului este razboiul, care este un conflict intre mai multe libertati.
In lipsa lui, conflictul intre libertati apare in interiorul statului insusi, in interiorul familiei si in interiorul individului (asta explica numarul mare de dictaturi din perioadele de pace, numarul mare de divorturi din democratiile asezate si numarul mare de depresivi din tarile libere).
Slava domnului ca noi nu am trecut prin nici un razboi, in comunism in familie oamenii nu prea se certau pentru ca nu aveau timp, trebuia sa fuga dupa resursele limitate, iar in depresie cadeai rar pentru ca simteai ca singurul om care te poate ajuta esti doar tu.
Libertatea se merita si se castiga, nu o primeste pomana orice prost.

Cele mai sus exprimate sunt citate dintr-un contemporan in viata. Impartasesc ideile, de aceea le-am postat. 
Multumesc D.T.