A da si a vrea. A vrea sa primesti.

Citeam pe blogul lui Radu F. Constantinescu ca "nici femeia, nici barbatul nu sunt in primul rand datori fata de fericirea celuilalt." Si m-a palit o inspiratie. Slava Domnului.

Nu este ceva cu care sa fiu mai in si de acord. Ei sunt in primul rand responsabili de fericirea proprie, a lor, a fiecaruia. De gradul lor de respect de sine (care ar trebui sa fie mereu in crestere, ca din ãsta nu strica NICIODATA sa ai). Nu poti cere celuilalt sa simta pentru tine si sa-ti dea ceva ce tu insuti nu ai pentru tine.

Fiecare Om este un Univers in sine. Nu poti afirma: "centrul Universului (meu) esti tu"! De la mine ai un "marsh mah ca mananci ceva ce-ti face gura sa miroasa urat!" Centrul Universului este mereu inauntrul lui, nu in afara.

Este logic sa fie nefericite ambele categorii de oameni: cei care dau totul si cei care nu dau nimic dar vor totul. Viata este despre echilibru, despre complementaritate, despre "nu-mi fa mie ce nu ti-ar placea sa-ti fac tie!". Dar daca totusi iti place sa faci nimic n-ai vrea sa faci in alta parte? Si iarba are dreptul sa creasca si sub tine nu are lumina...Stii, chestia aia de este esentiala la fotosinteza!?

E de bun simt ca atunci cand primesti, sa zici cel putin multumesc daca nu chiar sa dai si un pupic. Si faptul ca nu ai avut 7 ani de acasa intr-o Acasa care sa te fi invatat sau unde sa fi vazut, nu este nici o scuza sa fii badaran(ca). Exista notiunea de autoeducare, valabila pentru toate aspectele vietii. Geniile lumii nu au frecventat clasele primare la scoli de renume.

E frumoasa teoria care zice ca trebuie sa dai fara astepti sa primesti in schimb. Asta inseamna ca trebuie sa fii izvor nesecat de...orice si de tot ce trebuie, oricand, pentru orice. Obositor sau ce? Si sa nu astepti reciprocitate ca e pacat sa iti doresti asta. Altruistu' lu' peste prajit! Afla teoria ca Omului îi e dat sa greseasca, da? Si daca a vrea sa primesti este un pacat...well. Traim intr-o lume majoritar pacatoasa. Si ne simtim bine asa.

Doar Moartea ia si nu ii cere nimeni socoteala. Nici multumesc nu zice si zi mersi ca nu iti da un pupic. Si tot nu se mai supara nimeni pe ea, atat ar mai lipsi, sa ii facem Mortii educatie! Dar e Doar una. Vine Doar o data. In rest, avem tot Doar o Viata. De ce se o dam gratis aiurea, tuturor si cu riscul sa nu fie nici macar apreciat gestul?

Copii, ce este frica?

Astazi avem extemporal la…Ati ghiciiiiiit : Viataaaa!

Scrieti dupa dictare intrebarile si apoi aveti … cat timp vreti la dispozitie sa raspundeti. Fara graba, aveti grija la gramatica. Take your time, o data raspunsurile avute, Viata vi se va parea…altfel. Iar voi va veti simt mai … Libeeeeri. Exact!

Copii, ce este frica?

Cine a inventat notiunea ?

Exista mai multe tipuri de frici ? Daca da, cate ?

Frica foloseste la ceva? Daca da, la ce?

De cine/ce iti este cel mai frica ? Si de ce ?

Ce-ai facut ultima data cand ti-a fost frica ? Care a fost rezultatul ulterior ?

Raspunsuri Gigica :

Frica este un sentiment uman care se dezvolta ulterior cresterii si (eventualei) maturizari, datorita faptului si pentru ca oamenii mari constientizeaza mai abrupt (decat copiii) ce se poate intampla rau si atunci li se face frica. Si nu mai fac. Uneori nu mai fac nimic... 

Frica a fost inventata deeeee … mama si tata. Invocandu-l din cea mai frageda pruncie pana cat de tarziu posibil pe…. Ati ghicit: Bau-Bau! Daca nu mananci tot vine. Daca nu esti cuminte vine. Bau-Bau totul vede si actioneaza pentru a pedepsi. Deci NU GRESI ! – Si astfel avem incoltita ca o floricica de primavara FRICA DE A DA GRES ! Helloooooo, nu ati auzit ca a zis unu’ “a gresi e omeneste” gen? K, back to the test.

Exista frica de buna calitate si frica de foarte foarte proasta calitate. Nu exista categorie de mijloc. Adica frica « asa si asa ».

Frica de buna calitate : fuck, daca ma apuc de droguri, sansele sa mor prea, prea, mult prea devreme sunt maxime. Deci mi-e frica, deci nu ma apuc. Mai bine joc sotron.

Frica de foarte foarte proasta calitate : fuck, daca nu fumez si eu, or sa creada ca-s pampalau. Deci nu vreau sa creada asta, deci ma apuc de fumat.

In functie de categoría din care face parte, poate sa foloseasca sau poate sa dauneze grav sanatatii. Cheia e la tine ;)

Sunt Gigica Margica si nu mi-e frica de nimica.

Ultima frica s-a manifestat intr-o grota. Am deschis larg ochii si urechile, am inteles ca nu are de ce sa-mi fie si…atat. Cand am iesit la suprafata, am apreciat caldura soarelui mai mult. Si lumina. 

-----------------------------------------------------//------------------------------------------------------------

Frica este ca o frana. Dubla. Una din comenzi e la picior, cealalta in dreptul mainii. Mai este un post de comanda pentru aceasta frana: la gura. Capacitatea de franare a fiecaruia este data si de conditiile meteorologice din Viata. Si daca nu stapanesti arta de a frana… te trezesti derapand. Orice poate continua de aici, in orice fel, mai fericit sau mai putin fericit.

De frica, de cele mai multe ori pierdem.

Frica de necunoscut cand este atat de cald confortul (fals) pe care ni l-am construit.

Frica de respingere cand iti place femeia dar te temi ca-ti da cu usa in nas, fara sa gandesti doua secunde ca orice se afla dincolo de o usa deschisa la primul ciocanit devine neinteresant.

Frica de orice nu e decat bolovanul care te tine pe fundul mâlului in care te zbati. 

Update status: "What's on your mind?"

Facebook iti "permite" sa iti "Update status" si te intreaba "What's on your mind?"

Multe, multe ganduri are on my mind... Nu fac galagie, doar parada, ca fotomodelele pe un catwalk. Cu gratie. Unele chiar frumoase. Altele doar un pic mai uracioase dar sunt si ele ale mele si altele mama n-are, cum s-ar zice.

Mai este si cald. Foarte cald. Ma mir ca respir, ca aer nu-i.

Si stau cu ochii inchisi si le privesc pe ele, gandurile. Le vad pe toate, chiar si pe cele mai...batrane. S-au aranjat ele ca de sarbatoare - pentru ele fiecare zi e o sarbatoare,nu? dar tot se vad...ca nu-s de az'... Îs de ieri, alaltaieri de anul trecut, si unele de si mai demult. Mi-s dragi toate.

Am (un pic mai mult, doar un pic de) timp pentru Mine. Azi am citit. Am schimbat bateria la un ceas de mana la nenea de la Unirii - 20 de lei, la un ceas care costa 50 el tot. Îi mai schimb de doua ori bateria si... Am acultat o melodie care zice cica Dragoste n-are plural Si m-am gandit, adica unul dintre ganduri a fost: asa este, nu prea are. Cum nici Soare nu este mai multi...

Si cica unul din ganduri este sa dorm daca tot am timp de asta, nu? Ca le-a speriat pe celelalte si s-a facut si liniste daca nu mai este zgomotul pasilor lor... Se aud doar greierii de afara...si atat. Destul pentru mine.

What's on your mind?

Vita la cuptor...ca tot e viscol afara

E afara o vremeeeeeeeeeee! Si zic sa o petrec. Satisfacandu-mi pofte. Acum a fost pofta de ... vita. Vizualizez salata cu vita de la La Mama de pe Episcopiei 9. Culori, gust. Of! Urmatoarea pe lista, caci doar am gustat cand am vazut-o pentru prima data... Era acolo, frumos aranjata pe o farfurie alba... Culorile ei vii, verdele acela crud, puternic... Rosul de la salata aceea (care nu stiu cum se chiama...da' e una, usor amara - si acum a se vizualiza mental icon-ul acela de messenger de Yahoo care sta cu mainile sub barba si clipeste fitzos :D )... Of, bine arata si bun gust mai avea!! Si deci, sa ma desfasor zic. 

Intr-o cana de sticla, transparenta, sunt amestecate: ulei de masline (vreo....5 linguri), vin alb demi-sec Gewurtztraminer JIDVEI 2012 (cam o ceasca; Doamne, cat de bun este acest vin!!), cimbru sfaramat intre degete (dupa gust), rozmarin (dupa gust), sare si piper (tot dupa gust, sa nu pui pe langa ca da cu virgula ), busuioc (dupa gust). Se gusta. Se aranjeaza gustul, daca mai e nevoie, cu ce mai e chef. 

Intr-un vas termorezistent se aseaza comod carnea de vitel (speri in tot acest timp sa-ti fi servit macelaru' intradevar carne de vitel si nu un cosmetizat cauciuc de camion de armata!). Se toarna peste aceasta amestecul din cana de sticla, transparenta. Se mai pune apa, asa, cat sa stea ca o lenesa in cada, singura, in baia ei imensa si parfumata cu "potpuri", betisoare aromate si lumanari parfumate (faceti voi asemanarile, care cu ce condiment). Te uiti la tot intregul cu dragoste, îi zâmbesti si ii pui capacul la vas. Apoi, cu o miscare de balerina à la DeeDee (aia, sora lui Dexter din desenele animate! mai stii cum mergea ea pe varfuri si zicea: "What does this button doooooo?") aprinzi cuptoriul si bagi vasul acolo, la foc mic. Sa se gateasca incet si bine

Astepti. Intre timp, intri pe Facebook si postezi ce tocmai ai facut cu reteta.  Si pui si o poza cu starea intermediara a retetei din cuptor. 

Si te gandesti cum faci fasolea verde. Simplu. Pui apa la fiert, ca pentru paste. Cu juma' de lingurita de sare sau deloc, dupa gust. Cand fierbe, pui pastaile congelate. Le lasi 5 minute si le gusti. Consistenta este alegerea fiecaruia. Mie imi plac al dente si cu gust de leguma care este. Poti pune parmezan peste ele. Sau usturoi. Putin. Unt, bineinteles. Lasi gusturile sa gateasca petru tine. Daca n-ai gusturi... well, shit, ia reteta de pe net si urmeaza indicatiile cu strictete...ce sa zic... ?

Te uiti la carne si verifici cu furculition carnea. Cu 10 minute inainte sa o scoti din cuptor pentru servire o scoti, ii iei capacul si toci acolo doi catei de usturoi. Apoi o bagi la loc, in cuptor, dar fara capac. Si o lasi alea 10 minute. Si gata. 

Se insotesc aceste doua in farfurie. La mine in farfurie se vor insoti si cu branza maturata de oaie si vin Gewurtztraminer JIDVEI 2012 in pahar de cristal pentru ca fiecare zi este minunat de speciala!!!

Si cam atat. Dar destul, nu? 

Voi reveni cu farfuria completa... Afara ninge... La mine in gura ploua :D