Afara o alta zi de toamna. E 12jumate dupa-amiaza si metroul e asa liber. Opreste... nici nu mai stiu la ce statie, atat m-a bulversat, si o vad intrand pe usile vagonului. Cu castile in urechi, ma face sa ma intreb ce-o fi ascultand. Si imi las mintea sa-si imagineze... E imbracata intr-o hăinuţă scurta de stofa si ... dresuri. Ma uit, fara sa ma vada ca ma uit, si incerc sa imi dau seama daca are fusta... Si iar imi las mintea sa-si imagineze... Cu o degajare ce n-am mai vazut de mult la o femeie isi lasa parul prins de clama sa cada pe spate. Ma uit la ea cum si-l aranjeaza uitandu-se in geamul usii. Machiata discret, e toata o aparitie discreta si ma intreb cum de mi-a sarit in ochi... Si uitandu-ma la ea bine, fara sa ma mai intereseze daca vede ca ma uit, imi dau seama: ochii! Ochii ei sunt superbi! Expresivi si jucausi, cu gene lungi, rimelate artistic... Cum as fi putut sa nu observ ochii astia? O cunosc, vine pe la shop-ul unde lucrez si cumpara ceaiuri si alte chestii naturiste, aromate... Dar niciodata nu am observat ochii astia!... Nu m-a observat ca ma uit ca boul la ea, era pierduta cu privirea undeva departe. As fi dat un banut pentru gandul ei dar...
A coborat o data cu mine, la aceeasi statie. A urcat treptele repede, doua cate doua si s-a pierdut in multimea de picaturi si oameni de afara... Dar ochii aia...
luni, 18 octombrie 2010
vineri, 8 octombrie 2010
Despre Femei
In seara asta trei femei mi-au făcut ... noaptea mai frumoasa cu cate ceva, vorbe venite din suflet in principal, ca toate trei sunt departe de mine ... dar atât de aproape!!!
Prima
"Ce face Puiuţul? Cum e? "
"Bine, bine. Doarme. Nu tuşeşte, puţin muci dar ok. Maine la 'serviciu' din nou :) Voi? Tu de ce nu dormi?" - fiind vreo 11 jumătate noaptea.
"Ma uit la Bădiţu si astept sa iasa mama de la serviciu s-o sun sa vorbesc cu ea.. ;) Va pup si somnic usor, si ma bucur ca dragostea lu' veaţa mea e bine.. Mult succes mâne :-* Pupam."
Cea de-a doua traieste o "telenovela" cum ne placem sa ii zicem. E tânăra, frumoasa, independenta si mai hotarata decat pare. Tot aparent imi da impresia ca e împărţită in doua insa ea stie ce vrea. Imi povesteste actiunea acestei "telenovele" si traiesc alaturi de ea, cu sufletul la gura, fiecare moment! Si mai mult decat telenovela ei parca o retraiesc pe a mea. Am impresia de deja-vu deseori. Si totul s-a intamplat, demult, in timp trecut atat de repede... Imi aduc aminte trairi, simtiri, chipuri, momentele toate, unele frumoase, dulci, calde, fericite, altele triste, amare, dureroase... Au durut atunci, acum rememorarea lor nu cauzeaza nimic.
Imi vine tot timpul sa ii zic: fa asa, fa invers, eu daca as fi in locul tau.... Etc etc etc... Si ii mai zic dar imi dau seama ca fiecare isi are timpul lui, isi traieste povestea lui, isi face propriile alegeri bune sau mai putin bune. Si oricât i-ar pune cineva ce sa faca, tot ce simte ca e bine pentru ea va face. 'Oamenii destepti invata din greselile altora' nu e general valabil!!! Si imi dau seama ca toti si fiecare avem un timp al nostru pe care il traim, 'greseli' - credem noi, pe care sa le facem, . O 'telenovela' regizata maestral intotdeauna de El. Si nimic nu e gresit in ceea ce facem. Totul se intampla asa cum trebuie sa fie, cum am hotarat sa fie inca dinainte de a fi. Si faptul ca e 'sigura k intr-un fel sau altul viata le va aseza' ma face sa cred ca stie ca va fi bine.
Cea de-a treia, insa nu cea cea din urma, a reintrat relativ de curand in ... viata mea, a intrat in lista de Facebook, messenger... Nici nu mai stiu cum eram inainte, cand ne-am intalnit la inceput. Eu sigur eram muuuuult mai timida :) Dar stiu sigur ca am admirat-o intotdeauna. Si nu scriu asta pentru ca stiu ca ma cititi :) Daca m-ar intreba ce anume admiram sa mor daca as putea sa pun degetul si sa zic: "asta!". Era si este ceva pur si simplu. Inexplicabil.
"Zburata peste balta cea mare" dupa cum s-a si exprimat, face ce stie cel mai bine: modeleaza... suflete! Face ce simte chiar daca stie ca poate fi destul de grea incercarea. Face cu pasiune asa cum poate prea putini dintre noi mai facem ceva care sa ne produca cel putin multumire daca nu chiar fericire. Si asta o face atat de frumoasa! Asa am vazut-o mereu: frumoasa!
Fara sa faca asta neaparat, mi-am dat seama ca mi-a dat o alta definitie, inca una, caracterizanta pentru Femeie: "uneori (sunt) fff bine, alteori plutesc ca o indragostita, alteori sunt trista de imi vine sa plang fara sa ma opresc"! Doamne, de cate ori nu m-am simtit EXACT asa!!! De cate ori ORICE Femeie nu se simte EXACT asa!!! Tipic feminin ar zice unii!
Desi cu impresia ca in alta viata sigur-sigur am fost barbat, realizez cu fiecare femeie din viata mea ca a fi femeie este o minunata nenorocire! A fi femeie este o dulce durere! Nimeni, in afara de o alta femeie, nu poate incepe macar sa inteleaga ce inseamna 'Femeie'! De aceea barbatii nu vor intelege niciodata femeile! Pentru ca pentru asta trebuie sa te nasti femeie! Si poate e mai bine asa!?
Nimeni, in afara de o fiica, nu ar astepta ora 12 noaptea cand mama ei iese din tura de schimbul II ca sa o sune, sa vorbeasca cu ea, sa o intrebe cum a fost la serviciu si sa ii spuna ce-a facut azi de la pranz de cand nu s-au mai vazut! Si sa se asigure ca a ajuns acasa cu bine.
Fratele nu iti da mesaj la 11 jumate noaptea sa te intrebe ce-ti face Puiuţul, ca avea muci si cam tusea cand ati vorbit ultima data. O sora da! Pentru ca e Femeie, pentru ca e Mama! Si daca fratele totusi iti da mesaj ... in alta viata a fost femeie si i-au ramas oarece simtiri :))
Iubesc femeia care sunt eu, si care voi fi cu fiecare femeie din viata mea, mai buna!
Iubesc femei din viata mea! Datorita lor eu sunt atat de mult mai bogata decat as fi fara ele!
Prima
"Ce face Puiuţul? Cum e? "
"Bine, bine. Doarme. Nu tuşeşte, puţin muci dar ok. Maine la 'serviciu' din nou :) Voi? Tu de ce nu dormi?" - fiind vreo 11 jumătate noaptea.
"Ma uit la Bădiţu si astept sa iasa mama de la serviciu s-o sun sa vorbesc cu ea.. ;) Va pup si somnic usor, si ma bucur ca dragostea lu' veaţa mea e bine.. Mult succes mâne :-* Pupam."
Cea de-a doua traieste o "telenovela" cum ne placem sa ii zicem. E tânăra, frumoasa, independenta si mai hotarata decat pare. Tot aparent imi da impresia ca e împărţită in doua insa ea stie ce vrea. Imi povesteste actiunea acestei "telenovele" si traiesc alaturi de ea, cu sufletul la gura, fiecare moment! Si mai mult decat telenovela ei parca o retraiesc pe a mea. Am impresia de deja-vu deseori. Si totul s-a intamplat, demult, in timp trecut atat de repede... Imi aduc aminte trairi, simtiri, chipuri, momentele toate, unele frumoase, dulci, calde, fericite, altele triste, amare, dureroase... Au durut atunci, acum rememorarea lor nu cauzeaza nimic.
Imi vine tot timpul sa ii zic: fa asa, fa invers, eu daca as fi in locul tau.... Etc etc etc... Si ii mai zic dar imi dau seama ca fiecare isi are timpul lui, isi traieste povestea lui, isi face propriile alegeri bune sau mai putin bune. Si oricât i-ar pune cineva ce sa faca, tot ce simte ca e bine pentru ea va face. 'Oamenii destepti invata din greselile altora' nu e general valabil!!! Si imi dau seama ca toti si fiecare avem un timp al nostru pe care il traim, 'greseli' - credem noi, pe care sa le facem, . O 'telenovela' regizata maestral intotdeauna de El. Si nimic nu e gresit in ceea ce facem. Totul se intampla asa cum trebuie sa fie, cum am hotarat sa fie inca dinainte de a fi. Si faptul ca e 'sigura k intr-un fel sau altul viata le va aseza' ma face sa cred ca stie ca va fi bine.
Cea de-a treia, insa nu cea cea din urma, a reintrat relativ de curand in ... viata mea, a intrat in lista de Facebook, messenger... Nici nu mai stiu cum eram inainte, cand ne-am intalnit la inceput. Eu sigur eram muuuuult mai timida :) Dar stiu sigur ca am admirat-o intotdeauna. Si nu scriu asta pentru ca stiu ca ma cititi :) Daca m-ar intreba ce anume admiram sa mor daca as putea sa pun degetul si sa zic: "asta!". Era si este ceva pur si simplu. Inexplicabil.
"Zburata peste balta cea mare" dupa cum s-a si exprimat, face ce stie cel mai bine: modeleaza... suflete! Face ce simte chiar daca stie ca poate fi destul de grea incercarea. Face cu pasiune asa cum poate prea putini dintre noi mai facem ceva care sa ne produca cel putin multumire daca nu chiar fericire. Si asta o face atat de frumoasa! Asa am vazut-o mereu: frumoasa!
Fara sa faca asta neaparat, mi-am dat seama ca mi-a dat o alta definitie, inca una, caracterizanta pentru Femeie: "uneori (sunt) fff bine, alteori plutesc ca o indragostita, alteori sunt trista de imi vine sa plang fara sa ma opresc"! Doamne, de cate ori nu m-am simtit EXACT asa!!! De cate ori ORICE Femeie nu se simte EXACT asa!!! Tipic feminin ar zice unii!
Desi cu impresia ca in alta viata sigur-sigur am fost barbat, realizez cu fiecare femeie din viata mea ca a fi femeie este o minunata nenorocire! A fi femeie este o dulce durere! Nimeni, in afara de o alta femeie, nu poate incepe macar sa inteleaga ce inseamna 'Femeie'! De aceea barbatii nu vor intelege niciodata femeile! Pentru ca pentru asta trebuie sa te nasti femeie! Si poate e mai bine asa!?
Nimeni, in afara de o fiica, nu ar astepta ora 12 noaptea cand mama ei iese din tura de schimbul II ca sa o sune, sa vorbeasca cu ea, sa o intrebe cum a fost la serviciu si sa ii spuna ce-a facut azi de la pranz de cand nu s-au mai vazut! Si sa se asigure ca a ajuns acasa cu bine.
Fratele nu iti da mesaj la 11 jumate noaptea sa te intrebe ce-ti face Puiuţul, ca avea muci si cam tusea cand ati vorbit ultima data. O sora da! Pentru ca e Femeie, pentru ca e Mama! Si daca fratele totusi iti da mesaj ... in alta viata a fost femeie si i-au ramas oarece simtiri :))
Iubesc femeia care sunt eu, si care voi fi cu fiecare femeie din viata mea, mai buna!
Iubesc femei din viata mea! Datorita lor eu sunt atat de mult mai bogata decat as fi fara ele!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
