Cine?... Dumnezeu...

Cum poti multumi indeajuns Divinitatii pentru ce iti da, mai ales bun, in viata ? Cu ce cantareste El maretia, cantitatea de multumire pe care i-o aduci ? In multimea de rugaciuni pe care le faci ?De cruci cand treci pe langa ... casele Lui ? Cred ca e mai mult la nivel de vibratie emotionala pe care El o simte atunci cand o ai... Cand ti se umple sufletul de drag de cineva sau de bucuria realizarii a ceva atat de important pentru tine. Emotie atat de mare incat iti vine sa plangi si atunci, daca iti aduci aminte ca pasii ti-au fost calauziti de El spre izbanda ta, Ii multumesti ! Din tot sufletul cu care te bucuri, din toata inima care vibreaza atunci cand te uiti la cel pe care il iubesti, care ti-e drag, pentru care esti fericit ca e in viata ta !

Dumnezeu nu citeste ziarul, nici carti – el i-a luminat pe toti care le-au scris, nici bloguri, nici mail-uri, nici jurnale... Dumnezeu ne citeste sufletele, pe toate... Mai clar si mai citet decat scrie in ele. Citeste fiecare zbucium, fiecare suferinta, numara fiecare lacrima a fiecaruia. Pe acestea le aduna ca un cautator de comori dar le alege ca un Neghinita pe cele amare de cele stralucitoare, izvorate din fericire si nu din durere. Si le face sirag si ni le va da cand vom fi... in fata Lui... Asa il vad eu pe El.
Romanul mai zice ca Dumnezeu nu bea rachiu si nici nu bate cu parul... Dar si ca pana la Dumnezeu te mananca sfintii... Acestea au sens in contexte...

Cine este Dumnezeu ? Sau nu asa se intreaba ? Nu asta este intrebarea corecta? Oare Dumnezeu nu il definim (desi este de nedefinit si infinit) fiecare... dupa felul si asemanarea noastra ? Entitatea poate fi definita, se poate descrie ? Cine sunt Eu? Pot spune? Ma pot defini ca entitate? Pot sa ma “adjectivez” cum sunt dar cine sunt....

Dumnezeu este aerul in care existam, copacul sub care ne ascundem de soare, pasarea care ne trezeste cu tril fermecator dimineata acolo unde Dumnezeu este pajistea cu flori minunate care se zareste de la fereastra camerei ... Dumnezeu este cerul pe care rasar in fiecare seara si palesc in fiecare dimineata doar pentru a rasari din nou seara stele, luna... Dumnezeu este soarele zilei... Dumnezeu sunt ochii mamei care-si priveste puiul dormind si plange de fericire... Dumnezeu este bratul iubitei pe care capul sufletului tau si-a gasit odihna ce-o credeai ratacita si de negasit... Dumnezeu ? El e Atat incat nu Il poti cuprinde cu gandul, cu privirea... Poate cu sufletul, dupa ce nu ai ramas decat atat : suflet, spirit, pur in fata propriei tale constiinte care e mai dreapta decat orice alta judecata. In fata Constiintei tale nu ai cum sa te ascunzi, sa te feresti, sa mimezi, sa minti !!! Acolo esti la fel de gol pe cat te simti. Acolo, in fata Constiintei, poti sa raspunzi Cine esti ! Acolo vei gasi raspunsuri ce aici par imposibil de dat... Sa fie Dumnezeu constiinta ? .............. .... ... ...

Si eu cu cine votez?

Nebunie cu votarea asta, cu "cadindatii"... Un amestec dens de sila, scarba si dezamagire ma incearca atunci cand ma gandesc la subiect. De 5-6 saptamani m-a lasat televizorul! Pa, adio! No TV! Si e asa bine! Pe de o parte. Pe de alta...
Nu am vazut confruntarea Basescu-Geoana de aseara. Cica de rahat a fost... Mi-a relatat cineva care a vazut-o! Si citez: "Ne uitam la confruntare..se fac d ras reciproc..suntem de rasul lumii..:(:(:(:(", "Teatru ieftin cu prosti, pentru prosti!", "Nu ma duc la vot..mi-a placut de ge.oana..e mai sigur pe el..si base a fost la inaltime..habar nu am,ne-au paklit iar amandoi...niste kkti care se laudau si se contraziceau care miroase mai frumo!"...

Impartasesc toate aceste impresii. Sufar de profunda dezamagire la adresa politicii tarii noastre, la adresa guvernelor, la adresa conducatorilor! Mi-e scarba cand aud de ei!

La primul tur credeam ca stiu cu cine sa votez. Vroiam sa votez cu Antonescu, eram chiar incantata de idee. Am venit in seara aia de la mama si pana am despachetat, pana copil, pana catel, pana purcel...nu am mai ajuns la vot! Ce rau imi parea!!! M-am resemnat si speram sa intre in turul doi. N-a intrat. Zic asta e si viata merge mai departe. Intruna din zilele urmatoare vorbesc cu tata: "Vad ca Antonescu se aliaza cu PSD, il sustine pe Ge.oana" Circumspecta, in gandul meu: ce stie tata de politica, lasa ca vad eu pe la radio, intru pe net sa vad! Si STUPOARE! Crin Antonescu se aliaza cu PSD! Vaaaaaaai, ce nenorocire! Ce se intampla? Unde merge tara asta? Si ca sa inteleg caut o brosura cu prezentarea lui Antonescu. Si ce zice acolo, citez: "Traim in tara in care oamenii muncesc si platesc taxe pentru ca un grup de politicieni sa o tina din scandal in scandal si sa isi pastreze privilegiile. Am ajuns in ochii lumii o tara de scandaluri si de oameni fara cuvant. Totul, doar ca asa au inteles o mana de politicieni, aceeasi de 20 de ani,care se perinda la putere, sa-si pastreze unii altora banii si functiile. Sunt Crin Antonescu si vreau sa redau Romania romanilor..." Bla bla bla... Si un singur gand mi-a venit in minte citind aceste minciuni gogonate: pai domnule Antonescu, ce faceti dom’le? Dati mana cu aceasta « mana » corupta ? De ce domnule Antonescu ? Unde in doctrine se intalneste liberalismul cu socialismul, domnule Antonescu? Dati mana cu acesti “comunisti” pe care i-ati blamat si ne-ati urat sa nu ajungem sa alegem intre ei si iata-ne din nou in aceasta postura?! Nu am inteles miscarea dvs., a partidului din care faceti parte... Dar stiu sigur ca m-ati dezamagit ! PROFUND! Si mai rau este ca... nu va pasa!

Inchei tot cu un citat din cel care mi-a mai relatat din confruntare. Am intrebat : si eu cu cine votez ? Si mi-a raspuns: “Habar nu am..e rusinos sa nu stii cu cine votezi...e un drept de decizie cetateneask, kre s-a transformat intr-o dilema si o rusine... ”

Daca ma duc la vot, ca ma bate un gand sa nu ma duc, mi-e rusine de ce trebuie sa fac!

Ganduri de reconfigurare...

Nici o minune nu are durata de viata lunga...Sunt doar Morgane imbietoare care dispar ca aburul diminetilor... Unii spun ca dureaza trei zile... Cica dragostea dureaza tei ani... Si daca aceste ... ziceri nu se adeveresc? Daca iti dureaza mai putin si una si cealalta? Daca te tezesti intr-o zi, mai devreme din minune sau din dragostea care ar trebui sa dureze trei ani?

Te adaptezi. Vezi daca mai este acolo ce te-a unit, ce te-a fascinat la inceput. Iei metrul si masori cata pasiune a mai ramas... Sau un pasionmetru...Ce ai la indemana. Vezi in ce s-a transformat dragostea aceea nebuna ce va unea si nu va lasa sa stati despartiti 5 minte, o noapte, o zi... Daca mai gasesti ceva inseamna ca mai e speranta de bine, de iubire, dragoste, sex cu dragoste. Si inseamna ca poti fi fericit in continuare...Trebuie doar ajustati parametrii calatoriei. Ca la GPS, stii? Cand ii dai o destinatie si te abati de la drum iti reconfigureaza traseul. Asa-i si in viata si in dragoste... Cel putin asta am invatat eu... Adaptarea este necesara pentru ca schimbari apar zilnic, saptamanal, lunar si mai ales anual. De aceea se face bilant la sfarsit de an, ca sa vezi coordonatele celui care vine sau, daca te tine, ale viitoruui...

Si inchei sperand...

Fara titlu...

Hm...din nou pe aici...dupa mult timp. Nu stiu ce sa zic. Sunt multe dar nu as putea sa ma detasez de subiectivismul care ma incearca si sa insir viata mea aici...Nu ma incanta.

Dar... Cu fiecare zi care trece ne schimbam. Cu fiecare eveniment trait, cu fiecare situatie rezolvata sau nu, cu fiecare criza depasita sau nu si cu fiecare pas...ne schimbam. Cand esti singur cuc, merge. Ceilalti sunt mult prea coplesiti de propriile schimbari ca sa o observe pe a ta.

Ce ne facem cand suntem doi, impreuna, si fiecare se schimba, nu mai e la fel ca atunci cand ne-am cunoscut!? Cheia, daca mi se permite aceasta formulare, este acceptarea. Celuilalt si in primul rand a ta ca s-a/te-ai schimbat! Comunicarea felului in care te afecteaza schimbarea e la fel de importanta! Constientizarea celuilalt de propria scimbare e importanta!

Eu una sunt ... marcata de aspectul schimbarilor. Nu credeam ca voi fi la fel o viata-ntreaga dar... E ciudat sa ma vad acum si stiindu-ma cum eram inainte. Sunt fericita, de altfel, de schimbari. Ma bucur de mine, asa, in fiecare zi si ma bucur ca m-am schimbat. Chiar daca am mai pierdut cate ceva pe drum. Poate ceva din inocenta, din doza de romantism, din doza de optimism, visare... Acum cred ca primeaza rationalul, realismul... Un pic trist dar nu destul cat sa strice.

E frumoasa schimbarea... Si o vad in fiecare zi...

Din ciclul Romania, tara mea...

Din pacate situatia e sumbra. Nu numai in invatamanat, ci peste tot in tara asta : administratie, politie, pana si biserica... s-a dus dracului. Si nimeni (de la inaltul nivel) nu face nimic. Am ajuns insa sa ma intreb ce se mai poate face? Am ajuns sa ma gandesc la ideea de a fi "cotropiti"de o CIVILIZATIE (americana,germana,chineza) si ... CIVILIZATI! Nu stiu daca NOI mai putem face ceva pentru noi si tara asta.
Ma uitam pe Discovery la un documentar cum au construit un mic LasVegas in Macau, un orasel mic din Japonia cred. Nici macar n-au avut pamant unde sa construiasca si au facut si pamantul. O enormitate, o monstruozitate de proiect. Si singurul meu gand era ca la noi in tara n-am fost in stare sa facem macar o autostrda functionala!
Am stagnat din crestere ca natie, ca porumbul pe timp de seceta. Si stagnam asa de 20 de ani! Ca sa vezi pana unde s-a ajuns cu gluma:

"D-zeu se hotaraste sa creeze lumea. Il ia pe Sf.Petru cu el si incepe:
- Pai...sa facem globul...asa, punem niste continente pe el, aici punem un desert saharian, mai la nord o Mare Mediterana, niste Alpi, o Campie Panonica...Un pic mai la est hai sa punem niste Carpati cu zacaminte aurifere, niste dealuri roditoare cu vii selecte, campii manoase, o Delta a Dunarii, o Mare Neagra...
- Doamne, il intrerupe Sf. Petru, nu ti se pare ca ai cam exagerat? In alte parti ai pus doar cate una din fiecare, pe cand aici ai pus din ce-i mai bun!
- Nu-i nimic, sa vezi ce popor o sa le dau !"

Am ras cand am vazut bancul si l-am citit dar a fost un ras amar, mai mult o grimasa provocata de un adevar crunt! Suntem condusi de incompetenti. Si noi suntem de vina, pentru ca noi i-am ales!