Azi

Ce faci? Cum te simti? Ce simti? Esti bine? Cum iti merge? Dragostea?

Intrebari... I le-ai pus astazi? Stii ce face, cum se simte? Ce (mai) simte? Poate ce stiai tu s-a schimbat. Poate astazi lucrurile stau altfel decat ieri...
O asculti cand vorbeste? Cu toata fiinta ta, ai ascultat-o vreodata?

Ti-ai imaginat cum ar fi viata ta fara ea? Pentru un minut, inchide ochii si imagineaza-ti ca cea pe care o iubesti ca pe nici o alta nu mai e! Definitiv! Viata ta e fara ea! Nu iti doresti sa-i fi zis mai mult ce simti? Ce inseamna pentru tine fara sa pretinzi ca stie si ca e de la sine inteles ca e importanta? Doar esti cu ea si nu cu alta!

Ai spus astazi 'te iubesc'? S-ar putea sa fie ultima zi in care ii poti spune asta... Maine poate fi prea tarziu... Maine poate nu mai e ... Nici maine, nici ea ...

Gand...pe tron :))

Intr-o carte "Cu manusi", Mihaela Nicola - pe care am citit-o :D, scria ca o relatie, respectiv cea femeie-barbat, sta in mainile jucause ale femeii.
Atunci vin eu si zic si ma intreb (retoric, ca nu cred ca are cineva raspuns), dupa ce m-am gandit (nu mult neaparat): daca ar exista femeia perfecta pentru barbat? Perfecta ca un tort executat la mare arta pt incantare vizuala si gustativa (deja imi ploua in gura, la naiba!). Barbatului nu i s-ar mai face pofta de o bucatica de cacat si sa calce stramb si sa se ducă sa mănâncă si gurita lui putin?

Hmmmm.... La femeia perfecta ar exista probabil, barbatu' perfect ...

Ganduri... Si set 'intrebare interesanta&raspunsul meu'

A adormit. Singurica, in patut. Ce tare. Asa face mai mereu dupa-amiaza...
Mi-am adus aminte la ce vis am renuntat pe parcurs: sa joc teatru. Cred ca as fi fost buna actrita. Am venit in contact cu o... situatie, informatie, oportunitate (?) si mi-am adus aminte cat de mult imi placea ideea sa fiu actrita.

Ma uit pe geam, afara, si ma intreb nedumerita: suntem in mijloc de decembre sau ar fi trebuit sa vina primavara, cu zumzet de albine, tril de pasarele, salut de soare si pupat de mare ? :)) - l-am citat aici pe Dl Mircea BADEA, cel mai tare din cati exista. Ce-i drept, ca el nu mai e nimeni... Si nu, nu cred ca "In gura presei" e violenta.

Nu cred ca ma pot conforma cu ideea ca lucrurile stau intr-un fel anume si nu se mai poate face nimic pt imbunatatire.
Nu cred ca pot trai tot timpul dezamagita sau cu dezamagirea. Nu vreau, ca de putut poate pot dar refuz! Vehement! Asta ma face inadaptata??! So be it!

Stiu ca nu exista perfectiune, nu sunt si nu cer asa ceva de la nimeni.
Incerc sa accept pe fiecare asa cum e dar cateodata asta se dovedeste a fi atat de greu!!!
Iti spuneam si ieri ca URASC cand imi spuneti, TOTI, "eu te accept asa cum esti. tin cont de ceea ce-ti doresti"!!!! si nu intelegeti ca dc ar fi sa tineti cont de ceea ce-mi doresc mi-ati da macar un mesaj: "te fut cu insistenta ta. nu pot vbi acum. vbim cd imi trece. pa" Serios!!! Toti faceti la fel si eu sunt cea neintelegatoare si ne-maleabila (rigida), careia nu ii pasa decat de linistea propriului creier. Pentru ca linistea creierului meu e sa stiu despre voi, cei la care ma gandesc si pe care ii stresez si deranjez cu mesaje, mess, telefoane. Dar e greu sa te pui in locul celuilalt. O spun si din punctul meu de vedere. Si mie mi-e greu si nu ma gandesc ca atunci cand vreau acel doar un semn mic celalalt tocmai de semnul ala mic pentru mine n-are chef!

E greu cu oamenii! Si daca ar fi usor ar fi mai bine? Nu cred ca am constientiza...

Intrebare interesanta, status de mess la o ... cunostinta: "unde sa ne mai ascundem cand fugim de noi?" Si de noi insine fugim? Sa fugim? Nu cu mine ar trebui sa ma simt bine in primul rand ca apoi sa ma simt bine cu jurul meu?

Eu NU fug de mine, nu cred ca am facut-o niciodata. Nu m-am placut, da! De multe ori, fizic, psihic. Dar am descoperit ca e mai multa liniste la mansarda cand incerc sa ma cunosc mai intai pe mine, sa cer de la mine si apoi de la ceilalti. Sa ma plac eu mai intai pe mine si apoi sa am pretentia ca ceilalti macar sa ma accepte si chiar sa ma placa. Plus ca, raspunsul la acesta intrebare este ca nu ai unde sa te ascunzi de tine! In linistea noptii, cand fug ganduri galopand si te intorci in pozitia de relax preferata nu ramai decat tu cu tine. Fie ca-ti place sau nu...

To be continued... always!

...

Am aflat, in nenumarate randuri, ca nu scriu pentru mine. Ba da, scriu pentru mine. Dar ceea ce scriu se pliaza si pentru altii. Le place, si cand scriu, e si asta un gand. Dar nu cel care ma anima.

Cineva mi-a zis ca Ea va fi incantata sa citesca ce a scris mama ei. E ca un jurnal despre ...viata (?). Da, scriu si pentru Ea.
... Tanar si nelinistit ... Revin in alta postare ....

Pentru tine, mama!

E frig afara, bate vantul si la carmangerie nu era deschis. Am vazut ca lunea e inchis...

Mama... Poate fi definita? Exista o definitie generala probabil dar care explica insemnatatea cuvantului "mama", nu a omului "mama".

Astazi este 8 Martie, Terra isi celebreaza si sarbatoreste Femeia, Mama. Astazi mai mult decat in celelalte zile.

Astazi toti suntem copii care ne sunam mamele sa le uram in mod special la multi ani. Astazi ii spunem poezii speciale dedicate ei. Astazi ghioceii au inflorit pentru ea!

Astazi vedem mai mult decat in fiecare zi ca e cea mai frumoasa, cea mai buna. Astazi ne aducem aminte de toate framantarile ei si de cum ne ingrijea cand eram racite. Cum se trezea noaptea la ore fixe sa ne dea pastilele. Astazi ne aducem aminte de toaaaaaaaaate datile cand venea de la serviciu si gasea casa cu susu-n jos de la joaca noastra cu papusile, de-a Gina si de-a Crina. Astazi inchidem ochii si ne amintim de mirosul asternuturilor albe, apretate si calcate si mirosul de curatenie de acasa. Si astazi, ne gandim ca niciodata nu vom manca mancare mai buna ca a ei si ca noua, oricat ne-am stradui, oricata dragoste am pune, nu ne va iesi niciodata ciorba ca a ei.

Astazi, departe de ea imi doresc imbratisarea ei cel mai tare. Stiu ca va fi imbratisata si pentru mine, din partea mea.

Astazi... Astazi ca si ieri, ca si saptamana trecuta, ca si anul trecut, ca in toata viata noastra de pana acum ii spunem ca o iubim. Si ea raspunde: "Si mama va iubeste". Si stim ca asta e singurul adevar sigur din viata noastra. Ca dragostea asta e singura sincera, devotata pana la moarte, altruista si curata. Nimeni nu ne va iubi asa cum o face ea. Nimeni nu se gandeste zilnic la noi asa cum o face ea. Nimeni nu se bucura si nu sufera atat cat o face ea pentru binele sau pentru raul ce ne incearca. NIMENI nu si-ar da sufletul pentru ca noua, copiilor ei, sa ne fie bine.

Mama? Una singura avem in viata, pe viata!

Te iubim de la cer pana la pamant si inapoi la cer! Si iti multumim pentru modelul care ai stiut sa fii intotdeauna. Cand vom fi mari vrem sa fim macar pe jumatate cum esti tu de buna, de rabdatoare, de inteleapta. Macar pe jumatate sa le dam copiilor nostri cat ne-ai dat tu noua si le vom fi dat enorm.

Mama, ai primit nu cinci stele, ci o constelatie intreaga!

Cu dragoste eterna,
Noi, cele doua ale tale.