Intrebari si raspunsuri

In the night...

2011-11-20T01:16:00.003+02:00

In the night, the air has another smell than during the day. Another spirit, another thought! Night comes along with the darkness, the blindness for the ones who have daylight vision. Night brings silence on the air but torment in the soul, in the spirit, in between of the four walls of the billions of rooms of the human world and on the streets and corners. It puts imagination to work and spirit to walk. Dreams to rise and sweat of bodies. Colors become one and give the first voice to the sound…

In the night they discover each other fully, they touch differently, eyes wide opened and yet seeing nothing. Lips feel, touch, desire, bite! Fingers are rambling on each other’s bodies like wild horses on open field. Breath becomes faster! Desire becomes higher! The feeling of belonging disappears and all there is left is One: one desire in one embrace, at once for just one and last time! A desire that big that it feels like an ache, only an ache that provides pleasure and lust! Felt like never before, feeling like it will never come again to be felt! Her nails on his skin feel like grabs of life of a dying man’s wish. His strong and yet gentle embrace felt like an air-taking diving. Her skin’s scent drives him crazy as his breakthrough takes her higher then ever, were she only dreamed to get. They fall together embraced and mad with pleasure. Her nails are now wandering on her own sweaty skin, eyes wide shut, smiling sweet, guilty and sinful and mind so far away that only his soft lips encountering her fingers bring her back, next to him, taking her closer, pulling her next to his skin … They fall asleep naked as an unvoiced tic-tac brings the hateful morning through the window …

Hello, is there anyone anymore?

2011-11-19T22:24:00.001+02:00

Did it ever happen to you to forget that you are alive? To forget about you and how you really actually are, what you really actually like? To wake up sometimes and realize that too many days passed without you saying hi to yourself, without knowing that there, inside you there is a someone who is frozen… YOU!!!

Aberatii ... (?)

2011-11-12T17:14:00.004+02:00

Sa scriu sau sa nu scriu? Asta e intrebarea. Mi-e dor sa nu fac nimic... fara sa ma rup acum facand ceva. Mi-e dor, cateodata, de lipsa de responsabilitate. Mi-e dor de "jeo manfu-ul" acela caracteristic "fecioriei", cand nimic nu are sens parca dar e bine asa. Acum da, totul are sens, se vede si o directie, dar vai, asta presupune responsabilitate! Si maturitate! Si altruism! Si conlucrare! Si colaborare! Si multe, multe alte chestii de oameni mari! Chestiile de oameni mari, pe langa faptul ca sunt serioase, sunt si apasatoare. Pentru chestiile de oameni mari iti trebuie umeri ca sa le poti duce. Cred ca de aceea nu ramanem copii in structura fizica si crestem si ne "spetim": ca sa putem duce chestiile de oameni mari in spate! Totul este important, totul afecteaza jurul tau, deciziile tale nu trebuie sa mai fie asa, in doru' lellii! Inainte de a face/zice ceva trebuie sa te gandesti la consecinte! Asta e o chestie generala, de altfel, asa ar trebui sa lucreze toate mintile, de oameni mari sau mai putin mari. Dar parca intr-o situatie e mai importanta aceasta gandire decat in alte situatii...

In afara acestor idei (poate stupide, da' asa mi-au venit de repede ca as fi rupt tastaura scriindu-le) a venit toamna, alta toamna, deja la jumatate si intruna din zilele foarte recent trecute imi mirosea a iarna. Iarna lui 2011. Am 29 de ierni pe aici. Acum, iernile din urma, de la inceput, imi par ATAT de departe. Tin minte ca ma intrebam, copil fiind, "o sa ajung eu 29 de ani???Oau...Cum va fi?" Acum nu ma mai intreb nimic. Viitorul e tare ciudat si abia cand devine trecut realizez ca e bine. E frig. E seara. Vine noaptea, cand Soarele doarme, apoi ziua, cand Luna doarme. Si totul e o succesiune de neoprit de zile care se aduna ca nisipul in partea de jos a clepsidrei. Cand lucrurile sunt de cacat dar zicem "viata merge inainte" ea chiar merge. Si stateam si ma gandeam ca asta e singura cale de urmat si sansa pe care o avem sa evoluam. Ce-ar fi fost sa fi putut sa dam timpul inapoi pentru toate cacaturile? Te certi cu iubitu', da timpul un pic inapoi si nu mai zi ce-ai zis sau nu mai fa ce-ai facut. Trebuia sa predai proiectul dar nu l-ai terminat; da timpul un pic inapoi si nu te mai du la petrecerea aia plicticoasa si stai si fa proiectul. Stii ca ti se apropie ceasul despartirii. Dai timpul inapoi sa faci TOT ce n-ai facut? Este logica viata. Atat. Cine a creat-o, cine a inventat-o a fost un "creier" foarte ... vizionar. Destept lucru viata asta... asa cum e ea ...

Aberatii ...

Growing up is no fun…

2011-10-14T17:06:00.000+03:00

It feels like growing up kinda kills the ability to dream… And I mean eyes wide open dreaming. Growing up – or getting old but that sounds kinda depressing, comes with a lot of responsibilities, comes with tasks and deadlines…

And goes away… And with going away takes away the ability to enjoy really simple things like smiles of beloved people, letting you believe that is something that you earned and deserve for granted.

It goes away taking away parts of you soul… It goes away and sometimes it forces you to let go for ever people you love… And you are left a little emptier than a second ago… And you are left with something sometimes very hard to bear: MISSING!!! So, growing up comes with getting empty too.

I found an old taste of my grandmothers’ cheese donuts. I felt happy and I remembered how easy it was being a child… This year I didn’t felt the smell of lilies of the valley much…

Invariably growing up leaves signs on faces: your mouth corners drop followed closely by the ones of your eyes.

What does good growing up? It gives you chances. One is the chance to reach wisdom. Another chance are special people you can cross you life with and the things that you can learn from them. You also have the chance to learn the lessons that you missed in other occasions. That is a very important aspect of growing up and getting wise.

For me wisdom is a goal and the comfort that I find in growing up. Not that I superabound now with this characteristic but I know were/how I want to be when I’ll be really grew up (yes, yes, very old, on my 70s – 80s)…

I think on past moments, on past friend(s) … I realize that a thread that has been broken it is no longer possible to heal it and make it as it was. I am on the time of accepting that friends, people who had left me in a moment and not coming back they have fulfilled their mission in my life and I should let them go. I should stop wondering “why?”. I should stop wanting an attention that doesn’t exists for me anymore. Moving further means letting go and that is what I should do. My present should be my focus. My present friends – and I mean by that people who are by my side Today, Now, should be the ones important. Regrets are a way of wasting a too large part of our precious time Here. I should not waste as life is not to be taken for granted! It is a gift given to enjoy not to be spent on regrets. This is the theory, should follow practice.

Recently life lessons made me rebelled being aware that it serves me not to do so. But my human nature is most of the times stronger than the divine one. And so I get to waste energy on thoughts that drain me, that are diverting me from my purpose… It is so much easier to fall into despair instead of keeping a clear mind and focus on reality and things to do to be better! And I know it only takes a moment to think that things are happening for a reason and that reason will unfold in front of your eyes if you only have patience! Nothing is random! Nothing happens just because! It is all part of a big scenario and there is a final destination for everybody. The focus shouldn’t be the finale – we all get there eventually; but how we get there should matter. “Life is the train, not the station”… Remember that always and you will Live! Not survive, Live!

The sky is beautiful in this moment when I write my thoughts. Clear, blue, a few white fluffy clouds on it on promenade… Autumn came after an agitated summer. Cold short days and long dark nights are coming …

Legatura dintre "calul verde de pe pereti" si barbat

2011-09-14T15:12:00.005+03:00

M-am convins de ceva - asta daca mai era nevoie sa ma conving de asta: in substratul lor, poate adanc dar nu neaparat prea, TOTI BARBATII SUNT LA FEL!
Nu vreau comentarii de cacat si de clasa intai de la retarzi cum ca "Si voi femeile sunteti la fel!". De asta nu trebuie sa ma convinga nimeni, stiu ca si noi, toate femeile, mai adanc sau poate mai putin adanc, suntem la fel.
Sunt aspecte si circumstante atenuante care ii deosebesc pe barbati - si ma refer strict la relatia si relationarea cu femeia. Fuck the rest, don't give a shit how they behave in theyr herd! Unii stiu sa aprecieze femeia pe care o au si o si arata. Altii apreciaza dar nu arata. Altii sunt pentru toata lumea niste macho dar pentru Cineva-ul acela feminin un fidel. Unii sunt cu vorba, altii cu fapta. Daca ar vrea - pentru ca e doar o chestiune de vointa, ar putea fi niste deosebiti. Unii vor si chiar arata ca sunt atat de deosebiti pe cat par si pot fi. Daaaaaaaaaaaaaaaaar, la un momentdat, intr-o situatie sau alta, sub influenta vreunei hibe neconstientizate, TOTI dau cu mucii in cacatul ala de fasole, no matter what!!!
Cred ca ei fac asta pentru ca a gresi e omenesc. Pentru ca nu sunt perfecti asa cum viseaza creierele si inimile idioate ale femeilor care viseaza, ca niste copii, la cai verzi pe pereti si sfarsesc fie langa cate o martoaga, fie langa cate un cal normal, obisnuit, care le satisfac toate si fix acele nevoi pe care acei cai verzi de pe pereti la care visau nu le-ar fi satisfacut! Pentru ca ei sunt verzi si speciali si nu satisfac nevoi primare gen "Ea: Ma ajuti si speli tu vasele in seara asta? Eu iti calc camasile pentru toata saptamana viitoare! El: Ok!"...
Cacat, sunt niste defecti! Sa mor eu! Necesari si indispensabili (adica nu te poti lipsi de ei, nu ca ar fi niste izmene, sa nu se inteleaga gresit!) pentru, clar, niste femei atat de defecte cum suntem! Da, toate suntem defecte. Altfel am ramane virgine dracului toata viata!!!
Si pana la urma se reduce totul la doar un singur lucru: ACCEPTARE! Intr-un sens atat de larg ca nici nu vreau sa ma gandesc. Atunci cand decizi ca acel "cal verde" de pe pereti este, de fapt, calul de langa tine in toata banalitatea lui speciala, pentru ca e calul tau, inseamna ca accepti tot pachetul de defecte care vine odata cu el (pachet mai mare sau mic, in functie de cat de cuminte sau nu ai fost in vietile anterioare!). Cand zice la oficierea casatoriei pe la ei prin America "to have and to hold, in seakness and in health, for reacher for poor" ar trebui sa adaoge si "as full of defects as he is"!
Barbatul este cat de normal poate fi un om. Daca se abate asupra lui vreo umbra de perfectiune este pentru ca mintile bolnave ale femeilor nu accepta faptul ca el, barbatul, este tot un "defect" ca si ele..........

Chew on that...

Larry Crowne

2011-08-18T09:41:00.005+03:00

Ieri, dupa mult prea mult timp, am fost din nou la film. Cu draga mea dra M.

"Larry Crowne" - 'with an e' cum se recomanda personajul, a fost frumos. Un film usor, haios, fresh si revigorant ca o zi de primavara. O povestiutza de dragoste atat de gingasa ca mai iti dau lacrimile... Nu mi-au dat, am trecut de faza aia.

Tom Hanks si adorata mea Julia Roberts au facut un cuplu foarte frumos. Desi normal, am fost socata de ... inaintarea in varsta a lui Tom Hanks. In mintea mea el e always ca in "Sleepless in Seatle". Si always alaturi de Meg Ryan daaar ... A dat foarte bine si langa J.R.

Un barbat divortat caruia fosta i-a luat banii pe jumatate de casa si l-a lasat cu datorii la banca este concediat de la serviciul lui pe motiv ca nu poate fi avansat din cauza lipsei de studii superioare. Imediat intra in panica dar usor usor isi da seama ca singura sansa este sa mearga si sa studieze. Si se baga la colegiu la cursuri de comunicare si de economie si se indragosteste de profa de la comunicare. La randul ei maritata cu un betiv, fost profesor care a devenit blogger si care isi petrecea majoritatea orelor din zi stand pe site-uri porno.

E ciudat cum se reinventeaza omul atunci cand constientizeaza ca e singura sansa sa ii fie bine. Si cred ca poate fi un exemplu de reactie pentru atunci cand esti pus intr-o situatie similara - God forbid!!

Mi s-a parut o poveste desprinsa din viata reala. Exact asa sunt sanse sa i se intample oricui ii este destinat sa treaca prin asta.

A fost un film frumos. Usor slabut pentru distributia principala dar ... Frumos.

Maxima zilei - de actualitate!

2011-02-28T09:17:00.001+02:00

Inainte de o partida de sex ne ajutam reciproc sa ne dezbracam.
Dupa sex, ne imbracam singuri.

Morala : in viata nimeni nu te ajuta dupa ce ai fost futut.

No comment is the best comment.

D-ale lui Februarie...

2011-02-13T16:44:00.003+02:00

A murin o vecina din bloc. Cred ca batrana, nu imi dau seama daca am intalnit-o vreodata sau nu. Am dedus ca era o batrana din felul cum mi-a raspuns cel care face o munca foarte importanta pentru mine: curata ghena de mizeriile lumii. Da, vorbesc cu omul de serviciu.

Si ma gandeam aiurea, si sigur nu am inventat apa calda prin asta, ca nimeni nu moare degeaba. Pentru simplul motiv ca nimeni nu ia fiinta degeaba, doar asa just because... Norocosii isi aflu menirea si si-o duc la bun sfarsit, constienti ca aici nu fac umbra Pamantului degeaba. Restul de norocosi sunt doar inconstienti de necesitatea lor in vietile celor din viata lor.

Incepe sa vina primavara. Sunt sigura ca baba Iarna isi va mai scutura cojoacele zilele astea pana in Martie dar e cert ca lumina zilei ca vine Primavara. Ne dezmortim... Unii inmugurim... Unii inflorim... Altii doar ne vedem in continuare de fluorescentele aferente... Dar pe caldura... Mai bogati, mai saraci... in functie de ce am pierdut sau castigat in timpul ce-a trecut...

Am ajuns sa mai scriu si eu pe aici. Mare treaba.... Timp, vreau timp. Nu vreau bogatii infinite sa nu am cand sa le cheltuiesc in viata asta de om... Vreau timp.

Si atat... Suficient, nu?

Je suis malade...

2011-01-14T08:55:00.000+02:00

http://www.youtube.com/watch?v=bKg7LCRgwoQ

... si plangi...

Seara de bilant...

2010-12-31T19:18:00.009+02:00

Seara de bilant...

Anul ce tocmai se incheie sub ochii mei a fost... In multe feluri. In unele feluri bun, in altele urat, in alt fel complicat, in alt fel foarte frumos. Anul asta am castigat si recastigat, am crescut si am simtit.

Dar tot anul asta am pierdut. Am pierdut un om drag, un stalp al existentei mele. Asta a facut din acest an unul urat. Drumul inainte e mai greu fara stalpi. "A fi" pentru mine e mai dificil asa. E ca si cum mi s-ar fi taiat din radacini. Ma intorc acasa de cate ori mi-e dor dar din acest an nu mai gasesc acolo pe cine caut. Inca doare si inca plang si ma tot intreb de fiecare data cand ajung acolo: cat va mai durea? Si imi raspund singura: toata viata. Si dureri din astea vor mai urma pentru ca asa e viata facuta. Ne nastem din durere ca sa tot doara cate ceva toata viata. O port in suflet dar nu mi-e mai usor.

Dorintele de oameni mari sunt complicate si cam greu de indeplinit. Si ma refer la o categorie de dorinte imateriale. Si e si mai greu sa ma mint ca se vor indeplini, stiu ca nu e asa. Cand eram copil orice dorinta parea posibila.

Anul trecut in schimb, am schimbat macazul spre o noua viata: a ei. Suntem in ea ca stalpii. Si anul acesta mi-a fost plin de ea, de fericirea ei, de rasul ei, de plansul si durerea ei dar a fost un an frumos.

Anul care vine plus multi altii pana la 100 de ani ai mei ii vreau plini de ea. Sa ii fiu stalp, sa stie ce e siguranta si dragostea si grija. Ii mai vreau sanatosi, plini de oameni frumosi in toate sensurile, de tot ce e frumos si bun ca sa pot infrunta tot ce va fi urat si greu si rau. Pentru ca stiu ca va fi si asa.

Anul asta am imbatranit. Imi place sa cred ca am facut-o intelept.

Anul viitor va fi bun.

La multi ani 2011! Vino cu bine.

S-a calcat acceleratia

2010-12-02T16:13:00.006+02:00

Viata poate fi cu succes comparata cu o masina.

Cand merge la relanti nu-ti dai seama ca merge sau ce poate. Poate doar ca se misca, vezi ca zilele trec, nu se mai intorc, lucruri se intampla sau nu, situatii pe care le depasesti sau care te depasesc...

Cand incepi si calci un pic acceleratia deja parca se schimba totul. In primul rand viteza, clar si logic, creste. Totul se intampla mult mai repede, simturile iti sunt trezite din amorteala, iti dai seama ca reactivitatea este necesara. Iti dai seama ca somnicul in care erai inainte sa calci acceleratia, in afara de (prea putin dulce) dulce, era si daunator chiar vietii tale.

Linia continua si fara inflexiuni de nici un fel a vietii este pentru oricine altcineva dar nu pentru mine. Am calcat acceleratia de o luna si un pic si calatoria este un pic mai frumoasa, chiar daca i s-a adaugat dificultate in plus, stres in plus, decizii in plus, responsabilitate si griji si cheltuieli. Dar e frumoasa calatoria. Citand, pentru ca nu o spun eu pentru prima data dar aprob intru totul, destinatia e frumoasa dar si calatoria pana acolo conteaza. Cred, chiar, ca aceasta calatorie e mai importanta decat destinatia in sine.

Traim pentru elevarea sinelui, a spiritului. Tot ce facem ne inalta sau ne coboara. Cine are impresia ca scopul lui este altul in afara de acesta consider ca e in mare eroare. Toate experientele prin care trecem ne slefuiesc si ne servesc drept lectii. In masura in care invatam din ele nu le repetam iar si iar. Totul in viata inseamna lectie. Totul inseamna sau trebuie sa insemne evolutie. Totul trebuie sa aiba drept finalitate imbunatatirea noastra. Imbogatirea spirituala. Sa devenim mai buni, sa iubim mai mult, daca nu in viata asta in urmatoarea pana cand devenim iubirea insasi. Si altruismul in persoana. Si devenim astfel modele pentru ceilalti. Sa le ghidam pasii pe drumul calatoriei lor.

Atata timp cat folosesti masina ca pe caruciorul de butelie nu vei sti niciodata adevarata ei putere, adevarata ei frumusete. Atata timp cat "a risca" este un verb pe care il tii incuiat intr-un dictionar si nici nu te gandesti la a-l folosi intr-o singura propozitie macar nu poti spune "am trait". Daca respiri nu inseamna ca traiesti. Asa cum daca razi nu inseamna ca esti fericit.

Dar ochii aia...

2010-10-18T14:55:00.000+03:00

Afara o alta zi de toamna. E 12jumate dupa-amiaza si metroul e asa liber. Opreste... nici nu mai stiu la ce statie, atat m-a bulversat, si o vad intrand pe usile vagonului. Cu castile in urechi, ma face sa ma intreb ce-o fi ascultand. Si imi las mintea sa-si imagineze... E imbracata intr-o hăinuţă scurta de stofa si ... dresuri. Ma uit, fara sa ma vada ca ma uit, si incerc sa imi dau seama daca are fusta... Si iar imi las mintea sa-si imagineze... Cu o degajare ce n-am mai vazut de mult la o femeie isi lasa parul prins de clama sa cada pe spate. Ma uit la ea cum si-l aranjeaza uitandu-se in geamul usii. Machiata discret, e toata o aparitie discreta si ma intreb cum de mi-a sarit in ochi... Si uitandu-ma la ea bine, fara sa ma mai intereseze daca vede ca ma uit, imi dau seama: ochii! Ochii ei sunt superbi! Expresivi si jucausi, cu gene lungi, rimelate artistic... Cum as fi putut sa nu observ ochii astia? O cunosc, vine pe la shop-ul unde lucrez si cumpara ceaiuri si alte chestii naturiste, aromate... Dar niciodata nu am observat ochii astia!... Nu m-a observat ca ma uit ca boul la ea, era pierduta cu privirea undeva departe. As fi dat un banut pentru gandul ei dar...

A coborat o data cu mine, la aceeasi statie. A urcat treptele repede, doua cate doua si s-a pierdut in multimea de picaturi si oameni de afara... Dar ochii aia...

Despre Femei

2010-10-08T00:14:00.007+03:00

In seara asta trei femei mi-au făcut ... noaptea mai frumoasa cu cate ceva, vorbe venite din suflet in principal, ca toate trei sunt departe de mine ... dar atât de aproape!!!

Prima
"Ce face Puiuţul? Cum e? "
"Bine, bine. Doarme. Nu tuşeşte, puţin muci dar ok. Maine la 'serviciu' din nou :) Voi? Tu de ce nu dormi?" - fiind vreo 11 jumătate noaptea.
"Ma uit la Bădiţu si astept sa iasa mama de la serviciu s-o sun sa vorbesc cu ea.. ;) Va pup si somnic usor, si ma bucur ca dragostea lu' veaţa mea e bine.. Mult succes mâne :-* Pupam."

Cea de-a doua traieste o "telenovela" cum ne placem sa ii zicem. E tânăra, frumoasa, independenta si mai hotarata decat pare. Tot aparent imi da impresia ca e împărţită in doua insa ea stie ce vrea. Imi povesteste actiunea acestei "telenovele" si traiesc alaturi de ea, cu sufletul la gura, fiecare moment! Si mai mult decat telenovela ei parca o retraiesc pe a mea. Am impresia de deja-vu deseori. Si totul s-a intamplat, demult, in timp trecut atat de repede... Imi aduc aminte trairi, simtiri, chipuri, momentele toate, unele frumoase, dulci, calde, fericite, altele triste, amare, dureroase... Au durut atunci, acum rememorarea lor nu cauzeaza nimic.
Imi vine tot timpul sa ii zic: fa asa, fa invers, eu daca as fi in locul tau.... Etc etc etc... Si ii mai zic dar imi dau seama ca fiecare isi are timpul lui, isi traieste povestea lui, isi face propriile alegeri bune sau mai putin bune. Si oricât i-ar pune cineva ce sa faca, tot ce simte ca e bine pentru ea va face. 'Oamenii destepti invata din greselile altora' nu e general valabil!!! Si imi dau seama ca toti si fiecare avem un timp al nostru pe care il traim, 'greseli' - credem noi, pe care sa le facem, . O 'telenovela' regizata maestral intotdeauna de El. Si nimic nu e gresit in ceea ce facem. Totul se intampla asa cum trebuie sa fie, cum am hotarat sa fie inca dinainte de a fi. Si faptul ca e 'sigura k intr-un fel sau altul viata le va aseza' ma face sa cred ca stie ca va fi bine.

Cea de-a treia, insa nu cea cea din urma, a reintrat relativ de curand in ... viata mea, a intrat in lista de Facebook, messenger... Nici nu mai stiu cum eram inainte, cand ne-am intalnit la inceput. Eu sigur eram muuuuult mai timida :) Dar stiu sigur ca am admirat-o intotdeauna. Si nu scriu asta pentru ca stiu ca ma cititi :) Daca m-ar intreba ce anume admiram sa mor daca as putea sa pun degetul si sa zic: "asta!". Era si este ceva pur si simplu. Inexplicabil.
"Zburata peste balta cea mare" dupa cum s-a si exprimat, face ce stie cel mai bine: modeleaza... suflete! Face ce simte chiar daca stie ca poate fi destul de grea incercarea. Face cu pasiune asa cum poate prea putini dintre noi mai facem ceva care sa ne produca cel putin multumire daca nu chiar fericire. Si asta o face atat de frumoasa! Asa am vazut-o mereu: frumoasa!
Fara sa faca asta neaparat, mi-am dat seama ca mi-a dat o alta definitie, inca una, caracterizanta pentru Femeie: "uneori (sunt) fff bine, alteori plutesc ca o indragostita, alteori sunt trista de imi vine sa plang fara sa ma opresc"! Doamne, de cate ori nu m-am simtit EXACT asa!!! De cate ori ORICE Femeie nu se simte EXACT asa!!! Tipic feminin ar zice unii!

Desi cu impresia ca in alta viata sigur-sigur am fost barbat, realizez cu fiecare femeie din viata mea ca a fi femeie este o minunata nenorocire! A fi femeie este o dulce durere! Nimeni, in afara de o alta femeie, nu poate incepe macar sa inteleaga ce inseamna 'Femeie'! De aceea barbatii nu vor intelege niciodata femeile! Pentru ca pentru asta trebuie sa te nasti femeie! Si poate e mai bine asa!?
Nimeni, in afara de o fiica, nu ar astepta ora 12 noaptea cand mama ei iese din tura de schimbul II ca sa o sune, sa vorbeasca cu ea, sa o intrebe cum a fost la serviciu si sa ii spuna ce-a facut azi de la pranz de cand nu s-au mai vazut! Si sa se asigure ca a ajuns acasa cu bine.
Fratele nu iti da mesaj la 11 jumate noaptea sa te intrebe ce-ti face Puiuţul, ca avea muci si cam tusea cand ati vorbit ultima data. O sora da! Pentru ca e Femeie, pentru ca e Mama! Si daca fratele totusi iti da mesaj ... in alta viata a fost femeie si i-au ramas oarece simtiri :))

Iubesc femeia care sunt eu, si care voi fi cu fiecare femeie din viata mea, mai buna!
Iubesc femei din viata mea! Datorita lor eu sunt atat de mult mai bogata decat as fi fara ele!

Puţină politică... Doar puţină.

2010-09-22T15:40:00.000+03:00

In general, am stomacul tare si nu sunt ... siloasa! Iar dupa experienta cu scutecele de bebelus pline de caca deja sunt imunizata la maxim!! Dar tot exista ceva ce imi intoarce stomacul pe dos de sila si scarba! Exista ceva care imi provoaca varsaturi "psihice" dureroase si o sila cum nu am cuvinte sa descriu! Acel ceva este politica Romaniei! Sau mai bine zis clasa politica din Romania!!!

Ei, şleahta asta de paraziti este mai rea decat orice altceva ce iti poate provoca sila! Si fruncea e extrema! Deja de un an aproape nu mai sunt platitor de televiziune prin cablu, singurele programe pe care le mai prind cu o necajita de antena de camera fiind PRO-ul, TVR1 si ceva PrimaTV dar cu purici. Insa si asa, cand ajung cu urechile de stirile in care vorbeste Boc sau Basescu, simt cum mi se scurtcircuiteaza ceva in creier si mi se ridica parul ca la pisici in preajma cainilor!! Schimb urgent... pe celalalt canal (singurul, si ma rog sa nu fie si acolo vreo stire cu cei doi &Co.) si ma scutur ca de-un vis urat!

Si ma apuca, asa, niste ganduri intrebatoare... Oare oamenii astia, mai ales presedintele si primul-ministru, apoi ministrii, senatorii si deputatii nu mai au nici o urma de rusine? Oare chiar nu isi dau seama ca lumea, romanii, ii urasc din strafundurile inimilor pentru halul in care isi bat joc de tara si populatia ei? Cu acordul si binecuvantarea electoratului acum disponibilizat, taxat, impozitat, asta e cert, dar chiar si asa!!! Ma mir ca prostu' de fiecare data cand ii vad la televizor in declaratii. Oare chiar atat de nenorociti sa ajunga incat sa nu inteleaga ca prizeaza ridicolul si penibilul? Nu au nici un fel de jena sau rusine! Ma intreb cata nerusinare trebuie sa ai sa vii in fata prostilor si idiotilor care te-au votat -- si care nu te-au votat, ca esti si presedintele lor! -- si sa anunti ca tre' sa mai faci un imprumut la anu' ca sa acoperi deficitul bugetar!! Atat de ... nerusinat! Chipurile ieri, in sedinta din Parlament, T.B. i-a 'urecheat' pe alesi ca au risipit bani fara motiv!!! Si ei saracii asa s-au spasit si le-a parut rau, Doamne-Doamne! Nu vor mai face , neam! Cata scarba imi poate provoca o astfel de atitudine?! Muuuuulta! Si vesnica!

Tara asta e atat de ... pe dos incat pare ireal! E atat de in alta epoca fata de realitatea inconjuratoare incat ma intreb daca e posibil asa ceva!? TOTUL in Romania pare atat de fundamental gresit incat luminita de la capatul tunelului e acum subiect de poveste pentru adormit copiii, ea fiind stinsa de mult de vantul puternic al inavutirii rapide si al nesimtirii! Cred ca suntem atat de iremediabil pierduti ca tara incat provoaca plans! Cu aceasta conducere sau cu cele ce se anuntau si se anunta inca, contra-candidate Romania va mima mult si bine capitalismul!

Pesimismul nu ma caracterizeaza ca fire dar in ceea ce priveste Romania si conducatorii ei... Despre ei numai de rau!

Cum zicea un... 'intelept'(?) "din '89 incoace in Romania nu s-a construit capitalismul, s-a privatizat comunismul!!!" Nu sunt neaparat fan dar cred ca dl Cristian Tudor Popescu a prins foarte bine, din pacate, esenta a ceea ce se intampla in Romania...

Mi-e sila de conducerea Romaniei!!!

2010-09-11T21:56:00.002+03:00

Era o fetita care credea in veşnicia sentimentelor... Timpul.... sau mai bine zis, trecerea lui, experienta au transformat-o intr-o femeie convinsa de vremelnicia lor...

..............................

Tot despre fericire... - completare

2010-09-06T00:01:00.015+03:00

Stiu ca acest blog este citit. Nu de multi dar cati sunt ma conving de inteligenta lor de fiecare data cand mai scriu cate ceva. Si stiu ca e vorba de oameni inteligenti pentru ca acestia isi pun intrebari. Si imi pun si mie intrebari, cer "lamuriri" suplimentare si, nu in ultima instanta, ma inspira pentru "mai mult". Iubesc astfel de oameni si compania lor. Mi-ar placea sa fac un fel de adunare in care sa bem ceai/cafea/suc (natural, ca e in trend dar si sanatos)/bere/vin bun, rontaim ceva si sa vorbim: despre fericire, despre viata, despre bine si rau, despre elevare spirituala, dragoste si iubire si cate si mai cate astfel de subiecte... Poate o data si-o data...

Am scris anterior despre fericire. Pareri absolut personale, trecute prin prisma propriilor trairi, experiente. Si cum niciodata un cap nu e mai bun decat doua la un loc, am lasat aspecte neatinse. Aditza mi-a pus intrebarile corecte, pentru el si pentru mine, si m-am gandit la raspunsuri. Corecte si valabile pentru mine. Si pentru el, o data ce le-am enuntat.

Curios, nu stiu daca de raspunsul meu la intrebare sau pur si simplu, m-a intreaba: cum masori fericirea? M-am simtit ca un jucator de tenis caruia i s-a ridicat mingea la fileu. Raspunsul mi-a venit mai spontan decat "da"-ul din fata ofiterului starii civile! Si ambele raspunsuri sunt date din convingere.

"Instrumentul" cu care masori fericirea este inima! Cum? Inauntrul tau, independent de carne, se petrece ceva ce, pur si simplu, nu poti exprima in cuvinte! Ai impresia ca explodezi si vorba aia "nu-ti mai incapi in piele de fericire" incepe sa capete un cu totul alt sens, simti ca o traiesti la propriu! Gura, ochii, tot trupul il simti ca te strange si ai vrea sa te eliberezi, sa poti cuprinde toata lumea si sa urli cat de fericit esti!!! Cata fericire ti-a provocat o situatie, un om, ceva, cineva! Sunt norocoasa sa pot scrie asa ceva. Pentru ca o scriu din experienta ce mi-a fost ingaduita a o trai! Alaturi de oameni iubiti, adorati.

Fericirea se inrudeste indeaproape cu aceea multumire sufleteasca pe care o simti cand se intampla ceva bine sau faci bine neconditionat si din suflet.

Si fericirea este sinonima cu iubirea?
Nu.
De ce? iubirea nu poate sa te faca fericit?
Fericirea este legata si de iubire dar nu e acelasi lucru. Cred ca fericirea rezulta (si) din iubire. Dar nu neaparat intotdeauna este valabil. Stim cu totii ca iubirile neimpartasite sau care au loc in relatii dificile nu te umplu tocmai de fericire. Dar in cazurile fericite, fericirea este rezultatul iubirii.
Banuiesc ca din fericire nu poti suferi!?
Nu. Fericirea nu presupune VREUN FEL DE SUFERINTA! Cand esti fericit nu suferi! Atunci, in momentul acela in care toata lumea e a ta, nu suferi. Nu ai cum. Ar fi ca si cum ai fi orb si ai vedea in acelsi timp! Asta e la fel de imposibil ca a fi fericit si a suferi in acelasi timp.

Un alt gand exprimat a fost ca oamenii se gandesc la fericire si la ce este ea pana la varsta de 20 de ani. Ca dupa aia ... "vine valu', imi ia calu'" si alte ganduri cotropesc mintea: cat o sa castig, unde o sa stau, ce-o sa conduc si cu ce platesc ratele la banca, ce le dau la copii sa manance maine, cu ce ma imbrac, o fi suficient numarul de perechi de pantofi si cel de posete, cu ce asortez oja, etc etc etc. Eu cred ca oamenii se gandesc numai la fericire sau aspecte ale ei, tot timpul. Si la cum si la ce sa faca sa fie mai fericiti. Si se intreaba despre ea. Si isi si raspund prin prisma trairilor lor. Poate ne prindem in inotul prin valurile vietii si uitam sa ne oprim si sa ne intrebam, sa cautam. Dar la un moment dat vine o vreme cand o facem. Si niciodata nu e prea tarziu pentru ca e exact cum trebuie sa fie, cand trebuie sa fie. Fiecare se opreste cand ii e dat sa se opreasca pentru a se intreba. Ritmul fiecaruia e diferit, drept urmare, momentul intrebarilor, al soul searching-ului, cum zic americanii, este diferit. Si ce bine ca e diferit!

La fericire nu te gandesti neaparat cand pierzi ceva, pe cineva. Nu, nu cred. Atunci vezi doar cat de nefericit esti! Cat de nedreapta este viata cu tine si cum nu iti da sansa fericirii. Sau ai crezut ca o ai si, uite, o pierzi! La fericire te gandesti cand iti revii din covalescenta pierderii. Cand te uiti in oglinda si incepi sa te revezi pe tine! Cand iti dai seama ca te-ai uitat tu pe tine, ai uitat de tine si ca existi acolo, inauntrul tau si pentru tine, nu numai pentru celalalt! Cand se ridica perdeaua si incepi sa vezi soarele... din nou. Pentru ca soarele inseamna fericire!

Suntem norocosi pentru ca ne nastem cu dreptul la fericire! Toti! Pe parcursul vietii depinde de noi sa ni-l exercitam, sa ni-l dorim, sa ni-l invocam si sa ni-l aparam!

Despre fericire

2010-09-05T23:00:00.002+03:00

God, I love happy endings!!!Damn it, I really love happy endings...in movies.
As opri filmul la momentul când popa spune: "I now pronounce you husband and wife! You may kiss the bride!" Si ma gândesc ca au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi!

De ce imi plac? De aia! Pentru ca viata asta, reala, are un singur "end" si nimic pe parcursul ei nu-mi da certitudinea ca va fi unul "happy". Pentru ca viata ma pune la multe incercari! Pentru ca viata e lunga, sau cel putin pare, atunci cand ma gandesc la cum va fi sfârşitul si daca el va fi fericit!

Nu m-am dat in vânt pentru filmele de groază niciodată! Consider ca viata e suficient presărată cu episoade ... mai puţin fericite cat să le mai vad şi in filme. O comedie siropoasa, romantica m-a binedispus întotdeauna si întotdeauna o va face.

Iubesc la nebunie sfarsitul telenovelelor! Binele si dreptatea inving intotdeauna raul si injustitia, raii sunt pedepsiti sau morti si toata lumea e fericita mai ales pentru fericirea personajelor principale, care au luptat pentru dragostea lor... bla bla bla. Iar cei doi se iubesc, o vor face toată viata si vor trai fericiţi pana la adânci bătrâneţi!

Cred ca e visul fiecăruia din noi: fericirea! Măcar pentru cateva momente sa simţim ce înseamnă ceea ce se ascunde in spatele acestui cuvânt! Ce este fericirea suprema? Nu cred ca in calitatea de OM vom putea vreodată sa percepem! Ne sunt date sa traim momente de fericire, relativitatea fiind mai degraba caracteristica fericirii umane. Notiunea de fericire este proprie si diferita pentru fiecare din noi. Si ce inseamna fericirea unuia poate insemna dezastrul altuia!

...adeseori o himera, părând de neatins. Uneori o straina, părând de neintalnit. Alteori episodica si intotdeauna episoadele sunt mult prea scurte ca sa ne satisfaca nevoia de fericire. Pentru ca fericirea este o nevoie primordiala a omului. Fara ea si speranta ca intr-o buna zi va veni la fiecare, viata nu prea are sens.

Traim si traiesc pentru fericire si pentru clipele ei. Cu speranţă, întotdeauna asteptand-o cum aşteaptă fecioarele printul la poarta Palatului cu candelele aprinse. Ca si ele, trebuie sa fim pregatiti pentru fericire: sa o recunoastem atunci cand o vedem; sa stim cum sa o pastram atunci cand o intalnim; cum sa adunam momentele fericite si sa facem din ele pătură de amintiri care ne va incalzi sufletul in anii din urma...

Fericirea este necesara a fi gasita in tot ceea ce inseamna viata de zi cu zi. Fericirea nu se asteapta, ea se traieste! In fiecare zi, asa cum vine, sub diferitele ei aspecte...

Bioritmul personal

2010-08-24T16:11:00.002+03:00

Teoria bioritmului a luat fiinta intre anii 1897 - 1902.
Fondatorii teoriei au fost: Hermann Swoboda - profesor la Universitatea din Viena, Wilhelm Fliess - specialist in numerologie, si Alfred Teltscher profesor la Universitatea din Innsbruck.
Bioritmul reprezinta practic influenta diferitelor cicluri biologice asupra fiecarei persoane.
Initial au fost observate ciclul fizic si cel emotional urmate indeaproape de observarea ciclului intelectual si mai tarziu de cel intuitiv. In prezent exista chiar opinii si despre alte cicluri dar mai putin importante. Cele patru raman insa ciclurile de baza ale bioritmului.

Ciclul fizic din bioritm se refera in special la coordonare, putere, aptitudini fizice. in perioada in care acest ciclu este la niveluri inalte este momentul sa va ocupati de tot ceea ce presupune efort fizic. Chiar si rezistenta la boli este in mod normal mai buna in aceasta perioada. In perioada in care acest ciclu al bioritmului este sub linia mediana, avand o valoare negativa, este momentul sa va odihniti pentru refacere.

Ciclul emotional al bioritmului se refera la creativitate, sensibilitate, dispozitie, perceptie. Cand acest ciclu din bioritm este in partea superioara a graficului, creativitatea este la un nivel inalt, comunicarea emotionala, socializarea deasemenea sunt la niveluri foarte bune, starea sufleteasca este pozitiva. In partea de jos a ciclului se poate observa o anumita doza de deprimare, impulsivitate, lipsa de comunicare sau comunicare incorecta. E bine ca in aceasta perioada sa ganditi mai mult la orice vreti sa intreprindeti mai ales in relatiile cu cei din jur inclusiv cu partenerul(a) de viata.

Ciclul intelectual din bioritm este legat de gandirea analitica, analiza logica, memorie, comunicarea rationala. In partea pozitiva a acestui ciclu din bioritm va puteti baza deplin pe capacitatea de gandire, analiza, memorie, invatare. Comunicarea la locul de munca va fi mai buna, veti putea sa va expuneti mai logic punctul de vedere. In partea negativa a ciclului insa, toate aceste caracteristici au de suferit. Este mai bine ca in aceasta etapa sa va relaxati, sa nu intrati in discutii contradictorii la locul de munca, sa faceti eventual o munca fizica sau mai usoara.

Ultimul ciclu descoperit, cel al intuitiei este si el o parte importanta a bioritmului desi nu la fel de important ca primele trei. Cu ajutorul acestui ciclu din bioritm veti putea afla cand sa va incredeti in propria intuitie si cand aceasta nu va va ajuta. Probabil nu veti castiga la Loto in zilele cand acesta este la maxim dar veti recunoaste mai usor situatiile favorabile, veti vedea mai repede cine va sunt adevaratii prieteni, veti simti daca sa aveti sau nu incredere in diferite persoane.

Post preluat in intregime de aici!

Astăzi, la anul si la multi ani!

2010-08-19T10:54:00.007+03:00

Astăzi e o zi superba pentru a împlini ani şi a merge mai departe. Totdeauna, sper, cu capul sus, făcând cat mai puţine compromisuri şi fără a uita vreodată de sufletul meu şi de oamenii dragi lui. Fără a uita ca dragostea ma tine in priza vieţii chiar dacă nu sunt conştientă zilnic de asta.

Nu fac bilanţuri cu ce am realizat pana acum. Cel puţin nu astăzi. Ştiu unde sunt, cum am ajuns aici, cu ajutorul cui. Ma gândesc adesea la toţi cei care mi-au ieşit in calea vieţii şi cu care am împărţit din timpul meu, din sufletul meu, zâmbete şi tristeţi, bucurii şi momente mai puţin plăcute. Le găsesc locul la toţi şi la toate exact asa cum au fost.

Astăzi ştiu ca nu am regrete. Astăzi ştiu ca toate s-au întâmplat pentru ca asa a trebuit să se întâmple pentru ca eu să ajung aici. Unele poate as fi putut să le fac mai bine, mai bune: relaţii, prietenii, lucruri, cuvinte, gesturi... As fi putut să iubesc mai mult, să rănesc mai puţin, să călătoresc mai mult, să fiu mai puţin supărată, clar să plâng mai puţin - lacrimile începem să le preţuim abia când ne dam seama ca lucrurile sau situaţiile in care am plâns nu meritau! Dar asta ar fi partea goala a paharului vieţii mele. Si ce farmec are ceva gol? Exceptând câteva situaţii :)) Partea frumoasa e cea plina, cea care s-a întâmplat, care a avut loc.

Daca m-as bucura in fiecare zi ca astăzi de ceea ce am si nu să ma gândesc la ceea ce am nevoie sau vreau, as fi o femeie mult mai fericita!

Astăzi îmi doresc multi ani pentru misiunea mea pe acest pământ. Am atâtea de făcut! Atâtea de aşteptat, realizat, văzut! Astăzi, la anul si la multi ani!

Urmele tale pe nisip...

2010-08-14T00:20:00.001+03:00

Viata e ca o carare pentru fiecare. Nedefinita, poate doar trasata in linii mari, punctual. Cel mult trasata. Si fiecare merge pe drumul lui, pe cararea lui si o batatoreste si devine drum. Si la un moment dat drumurile astea multe ale fiecaruia din noi se intersecteaza cu alte drumuri, ale altora... Aici intalnim dilema: sa o iau pe drumul meu, sa mi-l batatoresc singur si sa-mi fac propriile urme pe nisip sau sa merg pe o carare deja batatorita? Pe efecte deja cauzate? Pe caractere deja formate? Pe obiceiuri deja intelenite pana la inlemnire? Pe amintiri poate inca vii, poate inca dureroase. Pe rani poate inca sangerande, neinchise macar, nu zic tratate!

Sa o iau prin soarele arzator spre Meca mea sau sa ma adapostesc la umbra de salcii si sa merg pe cararea vizibila deja? Ce daca a mai fost cineva pe acolo? Dar stii ce s-a intamplat cu acel Calator? A ajuns pe cararea aceea la Meca lui? Si daca da, e cararea lui. Nimic nu iti garanteaza ca si tu vei ajunge pe acolo, Acolo. Umbra salciilor e ademenitoare intr-o zi torida dar poate fi periculoasa.

Fa-ti propiile urme pe nisip! Urmeaza propriul tau drum, oricat de necunoscut ti-ar parea. Totul e o necunoscuta la inceput. Nu te-ai nascut mergand si totusi o faci cu atata normalitate! Mai stii cat de greu ti-a fost sa inveti mersul biped? Faptul ca acum ti-e mai greu si mergi de-a busilea nu inseamna ca nu vei invata niciodata sa mergi.

Spune ce ai de spus tare si raspicat daca este crezul tau.
Sustine-ti punctul de vedere atunci cand vrei ceva si ai grija mare cu ceea ce numesti compromis. Ceea ce acum iti pare bun/bine de facut s-a putea sa se dovedeasca in timp nu chiar asa bun/bine.
Gandeste inainte de a actiona. Dar nu foarte mult ca se pierde din spontaneitate si din frumusete.
Fii tu insuti! Cat poti de mult. Nu uita de diplomatie dar nu intratat incat sa uiti de tine. Daca cineva te place, fa-i placerea sa te cunoasca exact asa cum esti. Tu nu te vei pierde printre timp si nici ceilalti nu vor avea dezamagirea sa placa pe cineva pe care realizeaza ca, de fapt, nu-l cunosc.

Ia aminte la experienta celorlalti si invata din lectiile lor de viata. Un profesor la facultate ne spunea: "Oamenii destepti invata din experienta altora. Prostii invata din propria experienta!"

Asculta-ti mama cand zice: "Mama eu am fost ca tine, tu n-ai fost ca mine; asculta ce-ti zic!" Ascult-o, ca stie ce zice. Si nu te invata de rau pentru singurul si simplul motiv ca e unica fiinta din viata ta care nu iti vrea raul!
Daca mamei tale nu ii place de prietena ta/pritenul tau, nu ea e de vina. Instinctul nu o inseala si stie ca nu e pentru tine.

Asculta-ti intotdeauna vocea interioara si fa ce-ti dicteaza. E calauza ta pentru un Drum fara batai de cap... prea multe.

Fa lucrurile la timpul lor. Nici un moment nu e mai bun ca acesta, Acum, pentru a face exact ce vrei. Maine poate nu e prea tarziu dar nu mai are acelasi farmec. Si Maine este timpul pentru altceva.

Realizeaza importanta pe care o ai pentru cei din viata ta, din jurul tau! Te va invata sa nu fii egoist! Daca esti necesar lumii din jurul tau inseamna ca trebuie sa ai grija de tine ca sa ai grija de ceilalti. Fara tine, lumea lor ar fi mult mai goala! Mai urata! Mai grea si mai gri. Daca existenta ta da culoare vietilor celor din jurul tau atunci viata ta este si va fi plina de culoare, de armonie.

Nu fa rau intentionat. Dar nu sta deoparte cand stii si poti sa faci bine! E mai mare raul asta decat daca ai fi facut efectiv rau.

Pretuieste viata! Inseamna lumina si caldura soarelui, florile pamantului, zambetul copilului, ploaia care spala tot, culoarea frunzelor toamna, frumusetea troienelor iarna, briza marii vara si mirosul de trezire la viata din primavara!!! Totul trebuie pretuit pentru ca sunt darurile Lui nepretuite pentru noi...

Despre relatii...

2010-08-11T22:59:00.007+03:00

Relatiile sunt initial limitatoare, tinzand sa devina sufocante. Exista in permanenta riscul sa te pierzi pe TINE, ce-ti place TIE, ce vrei TU sa faci... TU devine NOI, EU devine IMPREUNA, MIE devine impersonal...

Nu mai poti iesi la bere cu baietii ca te asteapta acasa cu masa calda chiar daca tie acum nu ti-e foame. Dar asta ti-a placut atat de mult la ea! Nici nu mai poti sta seara pana tarziu hai-hui - tot cu baietii, bineinteles, pentru ca ea te asteapta... tot acasa... la voi... Desi inainte era acasa la tine...

Nu mai poti iesi cu fetele in club ca se pretinde ca iesiti la agatat! Ce dracul sa caute o hoarda de fete, singure in sensul de neinsotite, in club, nu? Sau, Doamne fereste, sa mergi, tot cu fetele, bineinteles, la mare, la plaja intr-un week-end?! Sa agatati barbati pe plaja??? Sau macar la un banal suc, pe o terasa, intr-o sambata, duminica dupa-amiaza! Nuooo, week-end-ul e pentru voi doi! Nu e de ajuns ca nu te vede ziua din cauza serviciului? Asta daca sunteti binecuvantati sa aveti locuri de munca diferite :)) Cum sa te duci cu fetele, duminica, la suc????

Asta e spusa de cei in relatii... De unii din ei... Cei fara relatie sunt invidiosi, mai mult sau mai putin, pe fata sau pe la spate, pe cei cu relatie si invers. Omul, oricum ar fi, nu e bine, nu-i convine. Cand suntem singuri tanjim dupa "sufletul pereche" - cine-o fi inventat sintagma? Cand avem "sufletul pereche" tanjim dupa "libertate"...

Cei fara relatie pot crede ca o relatie e cel mai simplu si frumos lucru care exista. Si cand vor fi intr-o relatie va fi asa super! Vor face totul sa fie bine, bla bla bla... Poate fi adevarat dar doar cei aflati intr-o relatie stiu ca simplitatea e doar aparenta si in spatele frumusetii aleia sta o munca destul de laborioasa, sta o lasare de sine pentru un 2 in 1. Apoi poate fi pentru un 3 in1, chiar 4 in 1.

Poate parea exagerat dar vorba aia "ai grija ce-ti doresti ca s-ar putea sa ti se indeplineasca" e de luat in seama.

Relatiile sunt ceva minunat, dar un "minunat" pentru care raspunzi cu tot ce ai. In care trebuie sa dai cam tot ce ai si poti. In care trebuie sa intri constient ca viata nu e plina numai de miere, ci dimpotriva. O femeie inteleapta mi-a zis o data o definitie pentru casnicie (care e tot o relatie; poate e cea mai Relatie din toate felurile de relatii care exista!): un butoi plin de cacat care are de doua degete deasupra miere. Daca esti fraier (ca sa nu flosesc idiot sau prost) mananci ca inecatul mierea la inceput si iti ramane o viata intreaga de mancat cacat. Trebuie sa bagi "lingurita" (cu coada lunga sa ti-o alegi!!) adanc, sa iei din amandoua ca sa poti trece si ajunge la fundul butoiului si sa zici: "Ce bun a fost!"

Nu celibatul sta la baza unei societati sanatoase. Dar nici relatiile bolnave... Si cred ca pentru a avea o relatie sanatoasa cu un alt individ trebuie mai intai sa fii intr-o relatie excelenta cu tine insuti. Sa te cunosti pe tine, sa faci tot ce ti-ar placea sa faci, sa stii ce vrei - macar in linii mari - si atunci cand cauti sa stii ce cauti. Si cand gasesti sa stii cum sa pastrezi.

Remedii anti-cancer

2010-07-03T22:24:00.002+03:00

Cancerul este una dintre cele mai frecvente şi mai înspăimântătoare afecţiuni ale acestui secol. Evoluţia sa poate fi încetinită dacă asociem tratamentul alopat cu remediile din natură.

În tratamentul cancerului, zerul este un leac cunoscut sub denumirea de „apă vindecătoare". Cercetătorii l-au numit astfel pentru că acest aliment are efecte excepţionale asupra organismului: stimulează asimilarea vitaminelor şi mineralelor şi stopează evoluţia tumorilor, fie ele benigne, fie ele maligne.De asemenea, elimină excesul de colesterol şi toxinele şi reglează tranzitul intestinal. Terapia cu zer este recomandată bolnavilor de cancer care suferă şi de alte afecţiuni, precum artroză, hipertensiune arterială, colită, cistită sau eczeme.
Zerul, lichid gălbui care rămâne prin scurgerea brânzei sau iaurtului, conţine un complex de vitamine, de minerale (are un conţinut considerabil de potasiu şi de magneziu) şi de aminoacizi care favorizează asimilarea mineralelor. Pentru că este sărac în sodiu, în substanţe grase şi în colesterol, zerul poate fi integrat cu uşurinţă în regimul alimentar al bolnavilor de cancer.

Cum se face cura cu zer

Foarte eficient în terapie este zerul obţinut din lapte de capră, dar rezultate bune se obţin şi cu cel de vacă. Cea mai eficientă cură cu zer durează 20 de zile. Începe această cură cu un litru de zer pe zi, apoi măreşte porţia cu 250 ml, până ce ajungi la doi litri pe zi, băuţi în patru reprize. Cura durează două săptămâni. Apoi, scade porţia treptat, astfel încât, în ultima zi a curei, să ajungi din nou la un litru de zer.
Ganoderma previne metastazele

Forurile academice din China, Japonia şi din Statele Unite ale Americii au făcut minuţioase cercetări asupra ciupercii Ganoderma, numită de chinezi „regele miraculos al plantelor". „Dintre beneficiile evidenţiate semnalăm: reducerea nivelului colesterolului „rău" şi al grăsimilor din corp, scăderea nivelului zahărului din sânge şi refacerea funcţiei pancreasului, creşterea capacităţii de vindecare a organismului, distrugerea ţesuturilor canceroase şi împiedicarea dezvoltării tumorilor, inhibând apariţia metastazei. De asemenea, protejează împotriva efectelor secundare ale citostaticelor.
S-a demonstrat că efectele anticancerigene ale ciupercii se datorează unor componente principale precum germaniul şi polizaharidele. Ganoderma este cea mai bogată sursă de germaniu organic descoperită până acum, substanţă care oxigenează sângele şi regenerează ţesuturile deteriorate. Celelalte componente active, polizaharidele, combat înmulţirea celulelor canceroase şi scad nivelul colesterolului „rău". Pacienţilor grav bolnavi de hepatită, de diabet şi de cancer li se administrează câte două-patru capsule de trei ori pe zi. În timpul terapiei nu se consumă mâncăruri bogate în grăsimi animale şi sărate, prăjeli, conserve, condimente şi cofeină.

Propolisul atenuează durerile

Tinctura de propolis (în concentraţie de 30%) contribuie la întărirea sistemului imunitar, revitalizează organismul şi este de mare ajutor în lupta cu cancerul. Mai mult, tinctura de propolis scade intensitatea celor mai puternice dureri cauzate de cancer. Picăturile se pun pe pâine (câte două picături la fiecare 5 kg corp), iar tratamentul trebuie urmat cel puţin 15 zile.

Strugurii inhibă înmulţirea celulelor canceroase

Cercetătorii de la Universitatea din Illinois, SUA, au descoperit recent că în compoziţia boabelor de struguri există circa zece flavonoide noi, care au o puternică acţiune anticancerigenă şi inhibă acţiunea enzimei toposomeraza II, care joacă un rol esenţial în apariţia cancerului. Se consumă câte 200 g de struguri pe zi cu coajă şi cu sâmburi.
Util: Genisteina (un hormon vegetal) din boabele de soia este benefică în cancerul uterin, de sân, de prostată sau de colon.

Grepfrutul este indicat în cancerul de sânStudii recente au evidenţiat importanţa unor substanţe conţinute de grepfrut (limonoizii), care inhibă formarea tumorilor canceroase. Totodată, sucul acestui fruct are efect benefic pentru starea de sănătate a femeilor depistate cu cancer la sân.

Terapia anticancer este complexă şi include schimbarea stilului de viaţă, adoptarea unei diete care să includă alimente ce conţin antioxidanţi, administrarea de plante care inhibă dezvoltarea tumorilor şi susţin funcţiile organismului. Orzul verde conţine o concentraţie mare de SOD, o enzimă cu acţiune puternic antioxidantă, care apără organismul de acţiunea nocivă a radicalilor liberi. În caz de leucemii, cancer ovarian,mamar, pancreatic, de piele, încetineşte procesul de formare sau de creştere a tumorilor. Substanţele active din uleiul de cătină au proprietăţi excelente anticanceroase (în special în cazul cancerului gastric, colorectal şi pulmonar), inhibă dezvoltarea celulelor canceroase şi reduc efectele secundare ale citostaticelor.
Un studiu american confirmă efectul anticancerigen al merelor. Ele conţin quercitină care împiedică dezvoltarea tumorilor prostatice.

Sursa acestui post aici

Urasc tigara! Sunt in campanie...

2010-07-01T00:43:00.018+03:00

... in puternica si acerba campanie anti-tabac!!! Cred cu tarie in puterea si capacitatea fiecarui fumator de a se lasa de drog! Sunt convinsa ca viata de dinaintea dependentei era mult mai sanatoasa si mai fericita! Si atunci? De ce fumezi?
Cum te simti atunci cand fumezi? Te-ai gandit vreodata la asta? Cum te simti atunci cand fumezi? Scrie pe-o hartie ca sa constientizezi mereu acele sentimente. Te simti cool? Jmecher? Pari matura, interesanta? Cum scoti tu tacticos si elegant fumul pe gurita ta rujata frumos si atent... sau nerujata!
Crezi ca te linisteste intr-o situatie stresanta si nelinistita a vietii? Iti alina cu ceva durerea sau diminueaza stresul? Daca raspunzi cu da la aceste intrebari inseamna ca iti place sa te amagesti singur. Inseamna ca te minti singura si nu esti capabila sa spui "sunt mult mai buna de atat, pot mult mai mult ! POT sa ma las".
Dependentele nu dau niciodata cu plus... Cred ca am mai zis-o. Dependenta de drog iti face viata mai stresanta. Dependenta te marginalizeaza. Dependenta iti intuneca judecata corecta si sanatoasa! Dependenta te face ne-Om! Iti alunga frumosul din viata inlocuindu-l cu urat: respiratie urata, aspect urat, fel de a fi urat datorat interiorului uratit, cu fiecare fum, care iese la suprafata si arata ce poate sa faca otrava unei vieti frumoase...

Tutunul te rapeste! Te rapeste vietii! Stii ca fiecare tigara iti reduce substantial din speranta de viata! Si totusi o fumezi! De ce alegi sinuciderea lenta si pe termen lung? Cu ce esti mai bun decat cel care alege sa se arunce de la etajul 10? Cu nimic!

Tutunul te rapeste de langa oamenii pe care ii iubesti cel mai mult! O data ca facandu-ti atata rau tie nu vei petrece alaturi de ei pana tarziu in viata! Sau imagineaza-ti ca mergi cu copilul tau la un control de rutina si iti spune drul ca are cancer pulmonar cauzat de fumatul pasiv! Tu iti omori dragii! In acest cel mai tragic scenariu. Dar tu, in dependenta ta si in morgana fericire pe care crezi ca ti-o provoaca, nu vezi sau refuzi sa vezi suferinta psihica pe care o cauzezi celui/celor de langa tine. Gandurile ca ti s-ar putea declansa vreo boala nenorocita din cauza fumatului il macina cu fiecare tigara pe care te vede ca o aprinzi si dublu cu fiecare tigara pe care nu te vede cand o aprinzi dar pe care o aprinzi si stie ca o aprinzi. Gandul ca nu va fi fericita alaturi de tine pana la adanci batraneti tocmai acum cand te-a gasit nu o lasa sa doarma linistita.

Nu ti-e necesar in fericirea vietii sa fumezi! Daca te gandesti cu adevarat la gustul infect si mirosul puturos ce il emana si care te invaluie permanent nu cred ca mai poti afirma cu tarie si convingere ca iti place!

Daca iti privesti degetele in care tii tigara si le vezi culoarea galbena de ceara du-le, te rog mult, la nas si miroasa-le si du-le si la gura si gusta-le! Iti place? Nu? Tutunul le face asa!!!

Cand dai mana cu vreo doamna la serviciu, cu o colega sau partenera de afaceri, de dans nu ti-e jena? Unele Femei (nu neaprat fumatoare) folosesc un truc: se dau cu parfum pe maini astfel ca, dupa intalnirea cu ea, daca iti mirosi mana, vei simti parfumul. Si te vei gandi la ea cu placere. Ia ghici cum se gandeste ea la barbatul care i-a impregnat manuta ei fina cu miros gretos de tigara! Cu dezgust!

Uita-te la dintii tai patati galbui, ce rasar (aproape hidos la unii) cand deschizi buzele in zambet! Nu ti-e jena? Tutunul ii face asa!

Nu ti s-a intamplat ca cineva, partenerul de conversatie, sa se indeparteze de tine in momentul in care i te adresezi? Ba da? Inseamna ca iti ... putea gura a tutun!

Tu, draga mea, esti tanara! N-ai observat ca tenul tau nu e asa luminos cum era odata - a se citi "inainte de a incepe sa fumezi" ? Parca e asa, tern, fara acel... glow! Si parca ridurile alea fine de expresie sunt cu fiecare privire in oglinda, mai adanci si mai vizibile. A nu, nu le vezi! Dimineata cand te trezesti te duci si bagi repede tigarea. Apoi dai repede cu apa pe ochi, te stergi repede si pui miraculosul si a-toate-acoperitorul fond de ten. Si respiri fals usurata. Inca o dimineata in care te-ai mintit ca esti frumoasa si fresh! Daca nu folosesti fond de ten te tanguiesti in consolare ca anii isi lasa amprenta asupra ta si incepe sa se cam vada! Poate o sa-ti cumperi o crema regeneratoare. Asta daca iti mai raman bani dupa ce ti-ai luat tigari. Daca nu... cine te vrea te place-asa, nuo?

Si in oglinda mare nu te-ai mai privit de mult goala sa-ti vezi pielea... Esti pudica, da! Si nu te gandesti acum la a avea copii. Iti doresti dar deocamdata te indopi ca puiul de crescatorie cu anticonceptionale si il vei face la "momentul potrivit". A, cum? N-ai citit prospectul la pastile sa vezi ca tutunul favorizeaza, in combinatie cu anticonceptionalele, diverse probleme de sanatate cum ar fi tromboze si probleme cardiace? Ba da, ai citit, dar sunt atatea false consolari incat nu dai atentie la asa ceva. Nimic nu se compara cu placerea fumatului! In ignoranta ta crezi ca daca te lasi cand o sa ramai insarcinata totul va fi ok. Dar fara sa te gandesti ca s-ar putea sa nu ramai. Sa iti doresti atat de mult acel copil dar care nu va veni. De ce? O fi pentru ca ti-ai batut joc de sanctuarul care e corpul tau? Da, da! Asta faci! Iti bati joc de ceva frumos si pui in pericol sanatatea eventualului copil. Pentru ca mai mult de 50% din copii a caror mame au fost sau sunt fumatoare au sanse sa se apuce de fumat! Cum te gandesti sa dai socoteala in fata Constiintei Universale pentru faptul ca ai provocat suferinta constienta cuiva care ti-a fost trimis in grija spre crestere si indrumare spirituala? Nici la asta nu te gandesti...

E prea complicat. Si apoi chiar daca ai vrea nu poti. Nu poti gandi dincolo de dependenta "incetosanta" de memorie, de ratiune. Singura ta ratiune acum este urmatoarea tigara! Si atat! Si daca nu o ai e de rau!

Astea sunt doar cateva aspecte vizibile ale dependentei de tigare! Intreaba un doctor legist cum arata un corp de fumator pe dinauntru. Singurul raspuns posibil: URAT! Da, urat! Dezgustator! Dar hei, cine te vede pe dinauntru, nu?

Lasa-te de fumat! Este cel mai bun lucru pe care il poti face pentru tine in viata asta! Mai ales acum cand ai atatea sanse de reusita pentru ca gasesti ajutor oriunde in jurul tau! Ai atatea motive! Dintre care cel mai important estu TU! Prin importanta pe care o ai pentru cei care te iubesc si care te vor bine, sanatos si indelungat in zile alaturi de ei!

Poti sa o faci si puterea de care ai nevoie este in tine! Si cand vei constientiza ca nu pierzi nimic daca te lasi de fumat, ba dimpotriva, ai enorm de mult de castigat atunci vei reusi cu adevarat si fara sanse de recidiva. Hotaraste-te si fii sigur pe tine ca nu vei mai pune niciodata tigara in gura si totul va veni de la sine. Pare a fi usor si poate fi. Poate nu e dar asta depinde numai de tine! Pentru ca TU POTI! Pentru ca TU ESTI STAPANUL SI JUPANUL VIETII TALE! Nu drogul! Asa cum i-ai permis sa te distruga, distruge-l! Asa cum i-ai permis sa te incatuseze, elibereaza-te! POTI SA O FACI! Nici macar nu e vorba de vointa! Trebuie doar sa constientizezi ca NU AI NIMIC DE PIERDUT, DOAR DE CASTIGAT! Si asta o stii si tu, motiv in plus sa te lasi de fumatul care te poate ucide cu acordul tau! Rupe relatia cu tigara si vei fi liber! Ea nu va suferi deloc, iar tu vei descoperi ce bine ti-e fara ea si ce fericit poti fi tu si cei dragi tie! Nu te costa nimic si mai si castigi la sigur!

Nu ne nastem dependeti de nimeni si nimic. Devenim dar numai cu acordul nostru direct si constient consimtit!

Un mesaj din partea celor care te iubesc: TU ESTI IMPORTANT PENTRU MINE! Iar dependenta de tutun mi te rapeste in mod nesimtit si nedrept! De ce nu sunt mai important decat tigara? Nu inteleg DE CE FUMEZI! Nu trebuie. Te imbolnaveste si nu te vei mai plimba cu mine de mana prin parc atunci cand vom avea 70 de ani! Pentru ca da, ii vom ajunge. Nu le vei arata nepotilor giumbuslucuri si nu le vei vedea zambelete rapitoare. Si nu vei fi alaturi de fiul tau cand va avea succes afacerea lui, la care a muncit atat de mult. Si nu vei putea fi prima care saruta bebelusul pe care fiica ta tocmai l-a adus pe lume. Si noi te vrem aici, prezent in viata noastra cat mai mult posibil. Te iubim.

Pentru muza si inspiratie am citit asta. Cunostinte si prieteni s-au lasat dupa ce au citit. Mama unei prietene s-a lasat dupa 40 de ani de fumat. Eu m-am convins ca nu am nici un motiv pentru care sa mai pun vreodata tigara in gura. Mentionez ca am cochetat cu tigara dar dupa fiecare fumat ma faceam proasta singura, dupa care ma duceam sa ma spal pe dinti si in special, pe limba, sa indepartez infectul gust pe care mi-l lasa. Si ma intrebam ce Dumnezeu mi-o fi trebuit sa fumez? Inraita n-am fost niciodata dar asta si pentru ca m-am abtinut foarte mult. Sufar la fiecare tigara aprinsa si fumata de oamenii pe care ii iubesc. Si imi doresc foarte mult sa se lase. Si se vor lasa, stiu.

Multumesc Marius G. pentru sugestia acestei lecturi.

Ce faci Aici pentru Acolo?...

2010-06-29T20:23:00.013+03:00

Incep cu deci:

Deci, am acces la net dupa o perioada de absenta a sa din vietisoara mea... Si aseara aveam idei si vroiam sa scriu dar acum, in fata calculatorului, imi zboara ideile si ramane gol in capul meu... Si pozitia de scris e cam incomoda... Gata, am rezolvat pozitia... de scris...

Vroiam sa scriu despre viata... Iar... Despre rolul nostru la trecerea prin ea... Despre a aduna si a scadea ceea ce trebuie din ea... Ce adunam? Ce scadem? Ce e bine si bun, ce e rau si rau? Ce merita sacrificiu? De ce si de cine ne atasam? Si e bine in a ne atasa? Pana unde merge atasamentul?

Cat de constient esti ca esti singur si depinzi NUMAI de tine pentru tine? Singur te nasti. Singur cresti - ajutat de ingerii parinti, daca ii ai. Singur te schimbi pe parcursul vietii - in bine sau in rau, tras de circumstante sau nu. Si aici ma refer la acele schimbari pe care le faci TU cu tine insuti, constient, pentru ca asa vrei. "A vrea" e verbul guvernant. Singur mori.

Daca nu ai vointa nu faci nimic, nu ai si nu vei avea nimic, esti nimic! In momentul cand esti dependent de ceva/cineva atunci evolutia spirituala este impiedicata... Asa zice cineva... Tind sa cred in asta.

Dependenta nu da cu plus... niciodata!
Dependenta te leaga! Te face vulnerabil! Nu iti permite intotdeauna sa iei decizii intelepte! Dependenta te orbeste!
Dependenta te face ne-Om!
Dependenta iti strica tot ce ai mai frumos in tine si in afara ta!
Dependenta este ce poti sa faci mai rau cu viata ta!

Care sunt valorile care iti guverneaza viata?

Cand te-ai intrebat ultima oara ce e cu adevarat important pentru tine si ce faci ca sa ai ce e important langa tine mereu?

Cum poti pune atata pret pe efemeritate? Cum poti gandi sa strangi bani care nu iti mai sunt necesari pentru ca deja ai suficienti? De ce nu te gandesti ca nu iei nimic cu tine pe lumea cealalta? N-ai fost niciodata la o inmormantare? N-ai vazut ca te baga in pamant intr-o cutie? Si atat!!!!! Ca pe orice amarat! Singura diferenta o poate face cutia: a ta are manere, nenorocitule! Nu iei cu tine, Acolo, nici masina bengoasa, nici cele 10 case inutile, ca stai tot intr-o bucatarie pustie, ca de cand te-ai inavutit te-au cam parasit prietenii, cunostintele, rudele, din cele mai diverse motive... Nu iei nici conturile bancare pline - trebuie facuta aceasta precizare...

Acolo nu conteaza nimic din cele pe care pui pret Aici!!! Cand te-ai gandit ultima data la asta?

Cand ai ajutat ultima data pe cineva? Cand ai vorbit frumos ultima data cu cineva? Cand ai zis multumesc din toata inima cuiva care te-a ajutat, fara sa consideri ca era de datoria lui sa te ajute chiar daca era? Cand ai dat ultima data din "bucata ta de paine" si ti-a zis cineva bogdaproste? Si cel mai mult: cand ai zis ultima data "iarta-ma" atunci cand ai gresit? Asta presupune in prealabil - daca n-ai lighean - sa consideri ca mai si gresesti si ca nu esti perfectul si a-toate-stiutorul care te consideri!

Am avea destul pentru toti si fiecare, daca nu ar fi unii care considera mereu ca nu au suficient necesar! Si aduna in surplus si in detrimentul celorlalti.

Cat de bogat esti psihic? Cat de frumos traiesti? Cat de intelept vrei sa imbatranesti? Cum vrei sa mori? Cat de demn? Si cat de important e pentru tine sa mori demn? Te-ai gandit vreodata la asta? NU? Poti incepe acum...

De astazi sunt mult mai pustie...

2010-05-26T10:50:00.008+03:00

Vorba "Nu stii ce ai pana nu pierzi" e ... intotdeauna actuala. Dar nu ne dam seama decat atunci cand... pierdem. Pe cineva... ceva...

Astazi de dimineata, devreme, am pierdut pe cineva... Fizic. Asteptam dar nu stiam clipa cand El va decide ca a stat destul printre noi... Asteptam dar nu stiam ca momentul cand va fi sa plece definitiv va durea asa... Pentru ca doare. Si nu vreau sa-mi imaginez macar cum va fi cand voi trece si eu prin ce trece mama acum.

Aveam trei luni cand a inceput viata noastra in doi.. sau in doua. Acum cand stiu ce inseamna copil stiu mai bine ce-a insemnat pentru ea sa i se puna i brate o mogaldeata de trei luni si sa i se zica "creste-o, ca eu trebuie sa merg la serviciu". Si nu avea pampers, nu avea lapte praf, nici apa calda sau chiar rece curenta, creme de corp pentru bebelusi si nici...multe alte comoditati. Dar avea ceva ce ii priposea: o dragoste imensa pentru mogaldeata aia, prima din sirul ce avea sa vina de nepoti, stranepoti.

Si timpul a trecut, si eu si ceilalti care au venit dupa mine i-ai crescut, sanatosi si plini de viata. Si timpul a mai trecut un pic si tu... ai imbatranit, desi nu iti tradai anii niciodata. Si hainele grele ale batranetii te-au impovarat usor, usor.

Dar dorinţa de a trai pentru copiii tai a fost mai mare decat greutatea batranetii. Pana cand Cel de Sus a zis: destul! Copiii sunt mari, nepotii la fel. Exemplul pe care a trebuit sa-l dai despre cum trebuie traita viata l-ai dat. Ai facut pentru ei tot ce se putea omeneste, iar ei stiu asta. Acum e randul tau... Acum trebuie sa mergi tu mai departe... Departe de ei dar atat de aproape cat te vor ţine! Ai trait alaturi de ei atata timp. Acum e timpul sa-i veghezi din alte sfere. E timpul sa mearga singuri pe acest drum... plin de straini si intuneric in care tu le-ai fost lumina... E timpul sa-si aprinda facliile, candelele, propriile lor lumini! Daca au invatat de la tine cum.

Despartirile sunt grele cand cel de care te desparti e in viata. Stii ca sunt sanse cat de mici ca la un moment dat sa-l mai intalnesti. Dar cand te desparti definitiv de cineva prin moarte? Cand nu il mai vezi pentru ca viata isi urmeaza necrutator dar atat de normal cursul? Cand stii ca acolo nu te va mai astepta acel cineva niciodata cu nerabdare sa te imbratiseze, sa te pupe, sa se bucure de tine? Cum asa? Cat de grea e despartirea asta? Cand, de fapt, te desparti de o bucata din sufletul tau pe care o ia cand pleaca in Calatorie cea Mare!

Nu te voi mai vedea niciodata! Nimic nu mi te poate aduce inapoi! Si nimeni! Imi raman amintiri calde pentru ca asta mi-ai dat. Aminitirea calda a copilariei unde vei fi intotdeauna icoana sfanta peste care praful uitarii nu se va asterne niciodata!

Ne va fi dor de tine, stii? Stii, cum sa nu stii? De asta nici n-ai vrut sa pleci atunci, demult si te-ai luptat cu boala pentru viata ta ca sa fii alaturi de noi, copiii tai! Ai tras de tine cat ai putut de mult ca sa fii aici. Daca nu eram noi te-ai fi dus bucuroasa demult! La iubitul tau care te-a asteptat atat!

Acum sunteti impreuna si noi fara voi, iubitii mei bunici. Ne-ati pustiit casa copilariei, sufletele, vietile... Ne-a ramas dragostea voastra si amintirile.

Sarut mana, bunica. Sarut mana bunicule. V-am adorat si va vom iubi vesnic, oriunde ati fi!

O parere despre inselat

2010-05-22T18:21:00.004+03:00

Am fost tentata prin a incepe ca e o moda. Mi-am dat seama ca de fapt e o boala care se raspandeste tot mai pregnant in vietile oamenilor... Desi nici de asta nu sunt convinsa... ca ar fi o boala...

Toata lumea in ziua de azi divorteaza! Si nu, nu spun ca e o moda. Dar divortul a devenit ceva...la indemana. E mai comod decat sa stai si sa incerci sa fei bine, sa asculti, sa mai taci poate, sa incerci sa intelegi, sa accepti ca gresesti, sa zici "imi pare rau"... Am vazut astazi emisiunea "Ne vedem la TVR". Extraordinar de interesanta tema acesteia: "Cum sa-ti tii barbatul acasa" - de ce nu face nimeni emisiune despre "cum sa-ti tii femeia acasa?" Poate pentru ca femeia e mai acasa decat sunt barbatii... Na, ca imi raspund singura la intrebari.

Pareri peste pareri, ale unor oameni cu experienta intrale casniciei, adica seriosi nu jucarie, cu cate 30->34 de ani de convietuire. Toate acele casnicii au supravietuit. Si mi s-a parut genul de situatie dupa razboi multi viteji se arata... Explic: ei au depasit toate hopurile, toate greutatile, toate situatiile de rahat si au ajuns aici. Nimeni nu a fost acolo cand poate au fost si ei aproape de divort... Sunt norocosii.

Cum sa-ti tii barbatul acasa? Cu mancare, cu specularea punctelor slabe, ba ca un corp frumos care iti serveste mancarea preferata e si mai eficace... Barbatii au strigat in cor ca femeile ar trebui sa mai taca... sau sa taca mai des. Dar daca i-ai propune vreo unuia sa se insoare cu o muta nu i-ar conveni!

Au avut si un caz supus parerii multimii: o femeie a fost inselata de barbatul iubit cu cea mai buna prietena a ei, dupa ce a nascut gemeni, el, chipurile simtindu-se dat la o parte, pe locul doi-trei. Dupa un an de placere cu "prietena", care l-a parasit pentru unul mai avut, se intoarce spasit la nevasta, sa-l ierte si sa se impace. Macar de dragul copiilor, ca de dragul lor el nu si-a putut tine scula in pantaloni. Majoritatea, cu care am fost de acord, i-a spus ei sa isi vada de treaba si de viata fara el si ca cei mici nu sunt motiv de impacare.

Si am stat si ma gandeam daca, Doamne fereste pana se nimereste, as fi eu in locul ei... Ce-as face? Nu e prima data sau singura in care m-am gandit la o situatie de genul. Teoretic am fost inselata la un moment dat in viata mea. Practic cica nu. Nu ca ar mai conta. Dar atunci cand a fost vorba ca a fost cu alta ceva s-a rupt iremediabil si pentru totdeauna. Nimic, niciodata n-a mai fost la fel. Increderea s-a dus pentru totdeauna si suspiciunea era mereu prezenta, nenorocindu-mi sufletul, viata, relatia. Desi am mers mai departe impreuna dupa despartiri dureroase si impacari furtunoase, acea relatie s-a rupt. Din multe alte motive dar s-a inteles ce am vrut sa zic.

Peste asta n-as putea trece. De asta m-am convins multumita ... sau datorita experientei anterioare. Cum zicea cineva, pot sa iert dar nu pot sa uit. Poate daca as plati cu aceeasi moneda, desi ... nu ma face mai buna decat el, iar eu vreau sa fiu mai buna.

Ideea de impacare de dragul copiilor iarasi mi se pare asa o prostie incat nu stiu de ce o invoca atat de multi! Tatal copiilor este cel care a inselat? Este cel care a tradat? NU! Cel care ma inseala nu este tatal copiilor mei, desi am copii cu el. El este increderea mea, este sprijinul meu, este prietenul meu, iubitul meu, amantul, caminul, dragostea, siguranta mea, sunt bratele in care ma simt bine si femeie, este singurul si cel mai sigur "Da" al meu. Este viata mea cu aminitri calde si frumoase. Tatal copiilor mei? Devine dupa ce este toate astea si mai multe. Copii ne vor spune cand vor creste "v-am cerut noi sa va impacati? v-am cerut noi sa va faceti viata un calvar si o data cu viata voastra pe a noastra? noi v-am fi preferat separati si fericiti decat impreuna si nenorociti!"

Cand inseli, nu inseli si gata, hai sa ne iertam si mergem mai departe, pana la urmatoare "inselare". Cand inseli, o faci constient ca tot ce ai poti pierde. O faci la adresa a tot ce inseamna omul de langa tine! Camin, casa, sotie, prietena, confidenta, refugiu... Barbatul se scoate cu scuza ca e din gena poligam. Femeia nu stiu cum si cu ce se scoate... Se descurca si ea, de asta sunt sigura...

...to be continued...

Despre criza

2010-05-19T15:15:00.008+03:00

Ok, despre criza asta nenorocita si ideile de combatere a dansei propuse de Guvern... reformulez: de incompetentul guvern Boc!

Deci: sa se taie 15% din pensii, 25% din salariile bugetarilor, 25% sau plafon de 600 ron pentru indemnizatiile de crestere a copilului, eliminarea de sporuri, facilitati si bonusuri. Toate taiate de la nenorocitul de la baza piramidei sociale. Adica de la cei care au muncit si suferit o viata ca sa ajunga sa sufere tot ei cel mai mult ca, de, e criza! Bugetarii care, oricum nu se scaldau in bani. Ba dimpotriva. Familiile care, poate pana la legea lui 85%, nu s-au gandit serios la un copil, iar acum cand au facut-o vine premierul Basescu si le spune: "tzeapa fraierilor, ati procreat, acu' va descurcati, da-va-n pana mea, ca eu va tai indemnizatiile. E criza!".

Taie de la cei care oricum nu aveau ca sa ce? Sa le fie lor bine. Sa isi poata hrani burtile lor imense si scarboase si gurile lor hulpave si vesnic nesatule!!! E ca si cum gandesc cu burta, nu cu creierul. Si mai mult decat gandesc, mint! Vaca este tinuta de coarne dar ei sustin frenetic si inversunat ca e, da, ati ghicit, ciuta!

Nu am auzit nici o masura de reducere a cheltuielilor uliilor care ne conduc. Sau daca sunt incercari, ele sunt doar la nivel declarativ. Teoretice.

De ce nu se plimba mariile lor cu Logan-uri? Cele mai dotate. Propun sa vanda toate masinile straine din parcul auto si sa cumpere de la Colibasi Logan-uri. 1.6 dci, 16 v, varianta E2, adica aia cu de toate. Ar fi o contributie la bunul mers al DACIEI si o economie substantiala. Ca un Logan nu face cat o limuzina Audi sau VW sau BMW. Si de ce este nevoie ca purtator de carnet de sofer ce esti, dle senator sau deputat, sa ai sofer? Care ne costa pe noi, contribuabilii, salariul lui!

De ce este atat de ieftina o masa in cantina Parlamentul? De ce nu este accesibil noua tuturor sa mancam acolo? Pai, la dracul, vorba celor de la Parazitii: aveti reduceri si cand mergeti la curve?

De ce sunteti atat de multi? Si la cat de multi sunteti voi, ne mai ghebositi bugetul si cu neamurile voastre! Pe care le angajati pe criterii de pura incompetenta in tot aparatul administrativ si nu numai!

De ce nu va uitati in curtile mai civilizatilor vostri colegi de UE? De ce nu luati exemplu de masuri anti-criza de la spanioli, britanici, italieni, bulgari, francezi, germani, irlandezi!!! Vreti sa vedeti ce fac ei? Pai:
- in Spania, guvernul a impus reduceri de 15 miliarde de euro, ce includ taierea a 5% din salariile functionarilor publici, dar ia in calcul si cresteri de impozite.
- in Marea Britanie, una dintre primele masuri ale noului guvern conservator a fost micsorarea salariilor ministrilor cu 5%. Bugetele unor departamente ar putea fi reduse cu pana la 25% si sunt asteptate cresteri de taxe, inclusiv marirea TVA-ului.
- in Italia, guvernul planuieste inghetarea salariilor timp de un an in sectorul public si reducerea bugetelor unor ministere.
- Bulgaria va inchide 20 din cele 100 de ambasade ale sale ca sa reduca din cheltuieli.
- Franta a anuntat inghetarea pe trei ani a cheltuielilor publice. O alta masura este sistarea iluminatului de noapte pe autostrazile din jurul Parisului.
- in Irlanda, au fost anuntate deja reduceri de salarii in sectorul public, de la 5% pentru un maturator, pana la 20% pentru premierul Brian Cowen. Au fost reduse si alocatiile pentru copii, cu procente intre 6,8 si 9,6%.

De ce nu iau exemplu de la ei? Ca sunt, clar, mult mai destepti si mai... orientati spre binele general al tarii si nu spre cel personal!

Cu acest guvern, cu acesti bravi conducatori Romania este in picaj liber! Nu ii intereseaza poporul! Nu ii intereseaza nimic in afara de propria buna-stare!

Nu stiu de ce a renuntat Mircea Badea ca la sfarsitul emisiunii "In gura presei" sa mai zica motto-ul "traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul!" Este atat de dureros de actual!

Nota: masurile anti-criza propuse in alte tari UE au fost luate dupa site-ul www.legislatiamuncii.ro Multumesc!

Barbatii sunt niste copii!

2010-04-22T17:52:00.003+03:00

Barbatii sunt niste copii! Toata viata. Copii care se dau mari cu jucarii, dupa cum stim, de diverse marimi, in functie de varsta, ocupatie, hobby-uri etc.

Exista vorba aia ca o femeie trebuie sa fie doamna pe strada - la bratul lui, evident; daca nu are un brat de care sa se atarne, poate fi ce vrea ea sa fie; gospodina acasa - e musai, mai ales daca mama lui este...sau era; si curva in pat. Cam asa arata femeia visurilor oricarui barbat. Nici unul nu spune ca dupa ce a facut pe curva vrea ca femeia sa se transforme in "mami". Sa il ia in brate, ca atat de mult ii placeee! Sa se cuibareasca in bratele ei mici, in timp ce bratele lui mari, in care ea sigur ar vrea sa fie cea cuibarita, imbratiseaza o perna!

Cati dintre ei isi mai aduc aminte ca sa faca cu sosetele murdare sau cu farfuria din care si-au luat cina atunci cand isi gasesc ... "jumatatea"?
Cati dintre ei isi doresc alaturi o femeie puternica? Cu care sa faca lucrurile ca de la egal la egal?
Cati dintre barbati sunt (cu adevarat) mandri ca "femeia lor" castiga mai mult ca ei?
Cati nu considera treburile gospodaresti o responsabilitate obligatorie si exclusiv feminina? Stiu (aproape) sigur ca la nivel declarativ (CEL PUTIN!!!) toti sunt de acord ca o relatie trebuie sa fie un parteneriat cu drepturi si responsabilitati EGALE, ca femeia trebuie ajutata in "job-ul"ei de gospodina. Dar cand vine vorba de aplicarea acestui principiu... sunt toti unanim de acord ca "femeia o face mai bine"! Asa ca, sa faca!

Barbatul si femeia au drepturi egale! Nu si responsabilitati! La capitolul asta femeia clar are mult mai multe decat barbatul! Pentru ca ea poate! Pentru ca ea stie! Pentru ca daca n-ar fi ea, barbatul ar trebui sa se maturizeze. Si nu intotdeauna imposibilul devine posibil. Asta e doar o replica buna de reclama!

Femeia si barbatul

2010-04-19T11:23:00.002+03:00

Femeia a fost creata din coasta barbatului. Nu din picioarele lui ca sa fie calcata de catre ele! Nu din capul lui ca sa-i fie superioara, ci din mijlocul lui ca sa-i fie egala! Sub bratul lui ca de el sa fie protejata si langa inima lui ca de ea sa fie iubita!

...

I

2010-04-14T16:27:00.004+03:00

"- Vin pe la tine?
- Hmmm, azi? Nu ma simt prea bine. Nu vreau.
- Te rog, vreau doar sa te vad.
- Hai lasa, lasa, stiu cum vrei tu sa ma vezi cand vrei sa ma vezi.
- Te rog!
- Te rog nu ma ruga.
- Ai pe altul azi la tine?
- Poftim? Mi se pare mie sau imi ceri socoteala? Uiti cu cine vorbesti, puiule? Nu sunt nevasta-ta. Azi n-am chef. Scurt.
- Hai, nu te supara. Ne vedem maine?
- Poate... Daca ma simt mai bine. Si stai linistit, nu m-am suparat. Esti chiar simpatic, de altfel. Doar ca nu vreau sa uiti ca noi doi facem sex nu dragoste, iar pe mine ma fuţi nu ma iubesti. Cand ti se face de iubire, du-te la navasta-ta. Sau ai uitat ca e acolo? Si rase copios, inchizandu-i telefonul. "

Imi place la nebunie...

2010-03-26T14:12:00.004+02:00

Ma innebuneste de placere melodia drei Pixie Lott "Cry me out"! Pur si simplu linia melodica o gasesc deliranta! Daca inchid ochii am impresia ca ma invart intr-un dans superb si grav dar atat de tandru si pasional!

http://www.youtube.com/watch?v=wJJBCSKE9vA

Iubesc muzica cum iubesc zambetul copilei cand se trezeste dimineata si stransoarea ei ca o ventuza! In alta viata sigur am avut de-a face cu mediul artistic. Si as putea sa spun ca sigur am fost si barbat! Deci, un barbat sensibil care stia cum sa se poarte cu o femeie! Ca sa ma gasesc acum o ... combinatie de femeie... O combinatie greu de inteles pe alocuri... O combinatie greu de suportat poate... O combinatie mult prea puternica pentru cat pot multi suporta ... Si una poate prea slaba pentru toate cate trebuie sa le faca faţă... O combinatie dulce daca dulce vrei... Una acida daca lasi dulcele sa se strice...

Sunt ... Si mai sunt... Si mai mult de atat sunt... E de ajuns? Sau ţi-e prea mult?

Revolta!

2010-03-23T11:46:00.003+02:00

Bai, deci treaba asta cu inaintatu'n varsta e nasoala!!! Ma enerveaza si ma scoate din sarite fratioare! Vreau din nou copil la mama, serios! Ce e taticule cu atatea responsabilitati? Ce e cu atatea griji, ba pentru ziua de maine, ba pentru ziua de poimaine... Te mai uiti in oglinda, iti mai vezi fata, corpul... Se cam deterioreaza cu fiecare an... Te uiti dupa aia la pozele cand ai fost la mare si aveai atat de putini ani si la fel de putina burta! Si iti vine sa o iei rara...

Si hai ca greutatile si grijile le duci, ca Dumnezeu nu iti da mai mult decat stie ca poti duce. Dar ce te faci cu oamenii si relatiile cu ei? Ce te faci cu dezamagirile la care esti expus? Ce te faci cand albul se transforma incet incet in gri si nimic nu mai e asa cum era? Totul se schimba sub privirile tale si te trezesti ca nu mai stii unde esti, cine e cel de langa tine... Cine esti tu!?

Nu mai vreau, gata. Poti sa Te opresti si sa dai timpul inapoi, sa fiu iar copil si singura grija sa fie teza la mate si dragostea puerila pentru prof'. Vrea sa plang doar din cauza asta.

Nu mai vreau sa fiu om mare, mama! :((

Privire de ansamblu...

2010-03-14T22:06:00.004+02:00

Lumea e intr-o mare de probleme. Toti se scalda in probleme diverse si multe nemultumiri. Si asta ii face pe toti egoisti. Dar trecem peste toate si mergem inainte. Mai luam o lingurita de miere si ne spunem ca viata e dulce.

Cand ai plans ultima data? De ce? Pentru cine sau din cauza cui? A meritat?
Stiu ca nu ti-e bine, ca ti-e geu, ca viata apasa prea tare peste umerii tai si ai senzatia ca te-a infrant. Inca respiri? Inseamna ca, din nou, tot tu esti invingator.

Cand te-ai intrebat ultima data de ce nu ti-e bine? Mai ales cu tine. Pot sa iti ofer un raspuns? E plauzibil si atat de logic: pentru ca te minti singur, pe tine, cu buna stiinta, pentru ca nu esti sincer cu tine. Toti o facem dar nu pot spune de ce. Poate pentru ca avem impresia ca nu ne vom prinde cu minciuna, ca fugim de noi si nu ne vom gasi ... cel putin prea curand. Deci, ne mintim ca e bine, ca afara e soare si cantec de pasarele cand de fapt bate vifor si ploua si e urat...

De ce partea goala a paharului e intotdeuna mai vizibila decat partea plina?

...

Azi

2010-03-12T15:55:00.002+02:00

Ce faci? Cum te simti? Ce simti? Esti bine? Cum iti merge? Dragostea?

Intrebari... I le-ai pus astazi? Stii ce face, cum se simte? Ce (mai) simte? Poate ce stiai tu s-a schimbat. Poate astazi lucrurile stau altfel decat ieri...
O asculti cand vorbeste? Cu toata fiinta ta, ai ascultat-o vreodata?

Ti-ai imaginat cum ar fi viata ta fara ea? Pentru un minut, inchide ochii si imagineaza-ti ca cea pe care o iubesti ca pe nici o alta nu mai e! Definitiv! Viata ta e fara ea! Nu iti doresti sa-i fi zis mai mult ce simti? Ce inseamna pentru tine fara sa pretinzi ca stie si ca e de la sine inteles ca e importanta? Doar esti cu ea si nu cu alta!

Ai spus astazi 'te iubesc'? S-ar putea sa fie ultima zi in care ii poti spune asta... Maine poate fi prea tarziu... Maine poate nu mai e ... Nici maine, nici ea ...

Gand...pe tron :))

2010-03-11T13:26:00.003+02:00

Intr-o carte "Cu manusi", Mihaela Nicola - pe care am citit-o :D, scria ca o relatie, respectiv cea femeie-barbat, sta in mainile jucause ale femeii.
Atunci vin eu si zic si ma intreb (retoric, ca nu cred ca are cineva raspuns), dupa ce m-am gandit (nu mult neaparat): daca ar exista femeia perfecta pentru barbat? Perfecta ca un tort executat la mare arta pt incantare vizuala si gustativa (deja imi ploua in gura, la naiba!). Barbatului nu i s-ar mai face pofta de o bucatica de cacat si sa calce stramb si sa se ducă sa mănâncă si gurita lui putin?

Hmmmm.... La femeia perfecta ar exista probabil, barbatu' perfect ...

Ganduri... Si set 'intrebare interesanta&raspunsul meu'

2010-03-11T11:42:00.004+02:00

A adormit. Singurica, in patut. Ce tare. Asa face mai mereu dupa-amiaza...
Mi-am adus aminte la ce vis am renuntat pe parcurs: sa joc teatru. Cred ca as fi fost buna actrita. Am venit in contact cu o... situatie, informatie, oportunitate (?) si mi-am adus aminte cat de mult imi placea ideea sa fiu actrita.

Ma uit pe geam, afara, si ma intreb nedumerita: suntem in mijloc de decembre sau ar fi trebuit sa vina primavara, cu zumzet de albine, tril de pasarele, salut de soare si pupat de mare ? :)) - l-am citat aici pe Dl Mircea BADEA, cel mai tare din cati exista. Ce-i drept, ca el nu mai e nimeni... Si nu, nu cred ca "In gura presei" e violenta.

Nu cred ca ma pot conforma cu ideea ca lucrurile stau intr-un fel anume si nu se mai poate face nimic pt imbunatatire.
Nu cred ca pot trai tot timpul dezamagita sau cu dezamagirea. Nu vreau, ca de putut poate pot dar refuz! Vehement! Asta ma face inadaptata??! So be it!

Stiu ca nu exista perfectiune, nu sunt si nu cer asa ceva de la nimeni.
Incerc sa accept pe fiecare asa cum e dar cateodata asta se dovedeste a fi atat de greu!!!
Iti spuneam si ieri ca URASC cand imi spuneti, TOTI, "eu te accept asa cum esti. tin cont de ceea ce-ti doresti"!!!! si nu intelegeti ca dc ar fi sa tineti cont de ceea ce-mi doresc mi-ati da macar un mesaj: "te fut cu insistenta ta. nu pot vbi acum. vbim cd imi trece. pa" Serios!!! Toti faceti la fel si eu sunt cea neintelegatoare si ne-maleabila (rigida), careia nu ii pasa decat de linistea propriului creier. Pentru ca linistea creierului meu e sa stiu despre voi, cei la care ma gandesc si pe care ii stresez si deranjez cu mesaje, mess, telefoane. Dar e greu sa te pui in locul celuilalt. O spun si din punctul meu de vedere. Si mie mi-e greu si nu ma gandesc ca atunci cand vreau acel doar un semn mic celalalt tocmai de semnul ala mic pentru mine n-are chef!

E greu cu oamenii! Si daca ar fi usor ar fi mai bine? Nu cred ca am constientiza...

Intrebare interesanta, status de mess la o ... cunostinta: "unde sa ne mai ascundem cand fugim de noi?" Si de noi insine fugim? Sa fugim? Nu cu mine ar trebui sa ma simt bine in primul rand ca apoi sa ma simt bine cu jurul meu?

Eu NU fug de mine, nu cred ca am facut-o niciodata. Nu m-am placut, da! De multe ori, fizic, psihic. Dar am descoperit ca e mai multa liniste la mansarda cand incerc sa ma cunosc mai intai pe mine, sa cer de la mine si apoi de la ceilalti. Sa ma plac eu mai intai pe mine si apoi sa am pretentia ca ceilalti macar sa ma accepte si chiar sa ma placa. Plus ca, raspunsul la acesta intrebare este ca nu ai unde sa te ascunzi de tine! In linistea noptii, cand fug ganduri galopand si te intorci in pozitia de relax preferata nu ramai decat tu cu tine. Fie ca-ti place sau nu...

To be continued... always!

...

2010-03-10T12:04:00.004+02:00

Am aflat, in nenumarate randuri, ca nu scriu pentru mine. Ba da, scriu pentru mine. Dar ceea ce scriu se pliaza si pentru altii. Le place, si cand scriu, e si asta un gand. Dar nu cel care ma anima.

Cineva mi-a zis ca Ea va fi incantata sa citesca ce a scris mama ei. E ca un jurnal despre ...viata (?). Da, scriu si pentru Ea.
... Tanar si nelinistit ... Revin in alta postare ....

Pentru tine, mama!

2010-03-08T13:44:00.003+02:00

E frig afara, bate vantul si la carmangerie nu era deschis. Am vazut ca lunea e inchis...

Mama... Poate fi definita? Exista o definitie generala probabil dar care explica insemnatatea cuvantului "mama", nu a omului "mama".

Astazi este 8 Martie, Terra isi celebreaza si sarbatoreste Femeia, Mama. Astazi mai mult decat in celelalte zile.

Astazi toti suntem copii care ne sunam mamele sa le uram in mod special la multi ani. Astazi ii spunem poezii speciale dedicate ei. Astazi ghioceii au inflorit pentru ea!

Astazi vedem mai mult decat in fiecare zi ca e cea mai frumoasa, cea mai buna. Astazi ne aducem aminte de toate framantarile ei si de cum ne ingrijea cand eram racite. Cum se trezea noaptea la ore fixe sa ne dea pastilele. Astazi ne aducem aminte de toaaaaaaaaate datile cand venea de la serviciu si gasea casa cu susu-n jos de la joaca noastra cu papusile, de-a Gina si de-a Crina. Astazi inchidem ochii si ne amintim de mirosul asternuturilor albe, apretate si calcate si mirosul de curatenie de acasa. Si astazi, ne gandim ca niciodata nu vom manca mancare mai buna ca a ei si ca noua, oricat ne-am stradui, oricata dragoste am pune, nu ne va iesi niciodata ciorba ca a ei.

Astazi, departe de ea imi doresc imbratisarea ei cel mai tare. Stiu ca va fi imbratisata si pentru mine, din partea mea.

Astazi... Astazi ca si ieri, ca si saptamana trecuta, ca si anul trecut, ca in toata viata noastra de pana acum ii spunem ca o iubim. Si ea raspunde: "Si mama va iubeste". Si stim ca asta e singurul adevar sigur din viata noastra. Ca dragostea asta e singura sincera, devotata pana la moarte, altruista si curata. Nimeni nu ne va iubi asa cum o face ea. Nimeni nu se gandeste zilnic la noi asa cum o face ea. Nimeni nu se bucura si nu sufera atat cat o face ea pentru binele sau pentru raul ce ne incearca. NIMENI nu si-ar da sufletul pentru ca noua, copiilor ei, sa ne fie bine.

Mama? Una singura avem in viata, pe viata!

Te iubim de la cer pana la pamant si inapoi la cer! Si iti multumim pentru modelul care ai stiut sa fii intotdeauna. Cand vom fi mari vrem sa fim macar pe jumatate cum esti tu de buna, de rabdatoare, de inteleapta. Macar pe jumatate sa le dam copiilor nostri cat ne-ai dat tu noua si le vom fi dat enorm.

Mama, ai primit nu cinci stele, ci o constelatie intreaga!

Cu dragoste eterna,
Noi, cele doua ale tale.

Despre astazi si Ea...

2010-03-05T12:13:00.004+02:00

Nici astazi nu iese soarele... Si e atat de frig si bate vantul... Atat de... de stat in casa :) S-a terminat cafeaua, la naiba! As bea in continuu cafea, parca-s nebuna! Ei, parca...

Supararea determinata de terminarea cafelei a disparut cand mi-a zambit cu toti dintisorii ei noi! Of, ce ma enerveaza! Nu mai poate omul sa stea suparat :))

As vrea! Multe. Si marunte. Ca maruntisurile fac fericirea. Dar nu toata lumea stie asta...Din pacate. Nu toti sunt constienti de asta. Toti stau in asteptare ca sa fie fericiti: asteapta sa le iasa afacerea; asteapta sa-si cumpere casa; asteapta sa-si schimbe masina; asteapta sa castige la loterie...Fara sa stie ca isi pierd toata viata. Ca viata trece pe langa ei, isi lasa semnele de rigoare si se trezesc idioti la batranete- daca o ajung, si se intreaba ce s-a intamplat? Ieri eram tanar! Acum ma misc robotic. La dracul, am nevoie de cadru ca sa merg!? Si parca ma cam pis pe mine. Sa-mi cumperi, te rog, niste pampers.

Nu stiu sa se bucure de lucrurile mici, aparent nesemnificative, neimportante. Cum sa nu-ti faca placere sa vezi culorile turbate ale florilor? Cum sa nu te bucuri de parfumul teribil al zambilelor? Cum sa nu te bucuri cand miroase a primavara si iti trezeste amintiri din copilarie? Poate n-ai avut o copilarie fericita... Da...

Stare taaaaaaaare ciudata... Cam suparata pe lume, pe viata, pe oameni. Cam dezamagita si dezamagirea e apasatoare si grea si amara ca fierea...Vreau sa stiu pe cine si cand am dezamagit si cum... Inca intrebatoare. Sigur vremea e de vina...

Dar acum toate astea sunt un pic mai putin grele decat ar fi fost fara ea. Fara bucuria mea. Fara responsabilitatea mea pe viata. Fara ea mi-as fi bagat pula si as fi dat in stanga si in dreapta. Fara ea nimic n-ar fi contat, nimic n-ar fi meritat nimic. Jurul meu are noroc, ca ea exista.

Ea m-a facut mult mai buna dar si mult mai rea.
Ea m-a facut sa fiu mult mai altruista dar si mult mai egoista.
Ea ma face sa rad ca nimeni altcineva, zgomotos si din tot sufletul dar si sa plang mult mai grav decat am facut-o vreodata si cu motiv. Sper ca aceste secvente de plans sa fie putine spre inexistente.
Ea... O data cu ea m-am nascut din nou, aceeasi dar noua. Aceeasi dar alta.
Dupa ea, "te iubesc"-ul spus mamei mele are alt inteles. Unul mult mai profund. Unul mult mai mare. Mai puternic. Mai mult decat era inainte.

O Ea te completeaza. O Ea te schimba iremediabil si pentru totdeauna. Eu am o Ea. Altele au un El...

Ei apar in viata noastra si ne schimba. Ei apar in viata noastra si ne invata ce inseamna dragoste adevarata si legaturi vesnice.

Cine nu are nu poate intelege...

Ganduri de primavara...

2010-03-02T20:05:00.006+02:00

A venit primavara in sfarsit. Cel putin sper ca a venit.

Soarele de astazi mi-a pus zambetul pe buze si a trezit cheful de viata.
Reluam iesirile zilnice in parc... De data asta altfel, cu alt fel de ... a fi :) Astazi mergem fiecare pe piciorusele lui... Fiecare cu echilibrul lui. Inca monitorizat indeaproape de mami dar incetul cu incetul...

Astazi am rememorat momentele de la inceput. Cand ne-am vazut pentru prima data. Cat de mici eram si fragili, cat de sensibili, cat de nesiguri, cat de framantati, cat de stresati ... Si de atunci am asistat la desfasurarea unui miracol in actiune. Zi de zi. Ceas de ceas. 24 din 24... De atunci nu imi mai poate spune nimeni ca exista ceva mai frumos si mai extraordinar decat sa vezi ce-ai fost si tu o data... Un mic ce a crescut mare ca sa faca unul mic ce va creste mare... Ma mir in fiecare zi. Ma minunez si ma inchin. De ea dar mai mult maretiei Tale! Ma rog altfel si din suflet. Acum cred mai mult ca ma asculti decat credeam inainte. Acum Te rog mai mult sa ma asculti decat Te rugam inainte... Acum daca nu m-ai asculta ar durea mai tare decat m-ar fi durut inainte...

Acum... Acum sunt alta decat am fost vreodata. Ma descopar si ma plac. Cea de astazi a castigat infinit de mult. A si pierdut ... diverse. A facut curatenie in liste, in viata. Cea de astazi e mai puternica decat cea de ieri si mult mai slaba decat cea de maine ... ca sa parafrazez o alta vorba.

Natura este minunata si uimitoare... Dumnezeu este minunat si genial! Ma asigura de asta in fiecare zi! Si pentru asta Ii multumesc.

Femei şi bărbaţi ...

2010-02-24T12:26:00.008+02:00

Oricât s-ar propovădui obiectivismul şi sintagma "priveşte problema din punctul celuilalt de vedere" asa ceva nu exista!

Toţi sunt subiectivi. Toţi privesc totul prin sita proprie şi nu se gândesc la efectul asupra celorlalţi! Cel puţin nu conştient, nu atunci când sunt în mijlocul unei situaţii.

Am avut status următoarele (gânduri proprii) : "Bărbatul e necesar atâta timp cât ii face bine femeii de lângă el. Atunci când începe sa-i facă rău fizic, psihic, verbal el nu mai este Bărbat, deci nu-i mai este necesar femeii!" Următoarea reacţie, a unui bărbat, desigur, a fost : "şi femeia ce e?"Si am zis: "Pune 'Femeia' unde vezi 'Bărbatul' ... Asta este femeia!"
Ideea era ca suna total feminist şi ca nu era corect din punctul de vedere al barbatului. Dar ideea principala e ca nu are cum sa fie altfel.

Femeile vorbesc din punctul lor de vedere, bărbaţii din punctul lor de vedere. Fiecare are un unghi din care vede o situaţie. Si niciodată comun, acelaşi. Oricât s-ar lupta cineva sa-i facă pe unii sa ii înţeleagă pe ceilalţi, nu cred ca se va reuşi.

De vreme ce s-a zis ca femeile sunt de pe Venus si bărbaţii de pe Marte, a stiut ce zice! Implicit inseamna ca vorbim limbi diferite chiar dacă aceeaşi....

Am citit undeva: "Femeia şi bărbatul au drepturi egale. Nu şi roluri egale!" Sunt total de acord.

Si în final, un titlu de carte mai mult decât grăitor: "Why men want sex&women need love" Allan&Barbara PEASE - sunt innebunita dupa cartile lor si cum scriu.

Pe data aviatoare...

De n-ar fi fost sa-mi fii

2010-02-19T15:18:00.001+02:00

De n-ar fi fost sa-mi vii
In viata de zi cu zi
Mi-ar fi fost pustie
Si fara bucurie.

De n-ar fi fost sa-mi fii
Lumina zi de zi
In bezna as fi trait...
De nu te-as fi cunoscut...

De n-ar fi fost sa te simt,
De nu te-as fi tinut in alint,
De nu te-as fi iubit cum te iubesc
N-as fi stiut ce inseamna sa traiesc...

Dar te-am aflat.
Si zi de zi
Tu imi esti bucuria de a fi!

Nimic din ce se vede nu e asa cum pare...

2010-02-16T11:20:00.005+02:00

Mai mult sau mai putin, toti jucam niste roluri, fiecare pe al lui, principal in piesa lui. Si gasim, de obicei, pe cineva care joaca un rol care ne place si asa se „cupleaza” oamenii. Asta pentru personajele „principale”.

Tot timpul scenariul si decorurile se schimba. Si in functie de schimbarile actorului principal. Regizorul e intotdeauna acelasi, unic si singur.

In distributia piesei de teatru a fiecaruia intra si alte personaje, caractere. Care si ele joaca roluri, la randul lor. Principale in piesele lor de teatru, secundare, dar nu lipsite intotdeauna de importanta, in piesa noastra.

Regizorul, in 99% din cazuri, nu tine cont de dorinta actorului. Cel putin nu dupa ce e distribuit definitiv in piesa respectiva. El schimba scenariul, actorul tebuie intotdeauna sa se adapteze. Alta optiune este indisponibila. Sau disponibila dar indezirabila pentru buna evolutie spirituala.

Din moment ce toti jucam un rol, imi vine o intrebare: asta inseamna ca suntem falsi?

De cate ori ai facut sau zis ceva doar ca sa incanti audienta? Nu neaparat ca nu era ceva in-credibil dar cel putin inflorit, doar asa, sa fie mai... placut?

De cate ori ai fost altfel decat esti de fapt si de ce?

De ce nu suntem consecventi in felul de a fi? De ce atunci cand vezi ca e bine cand esti „asa” nu ramai „asa”?

Desi normale – pana la un punct, urasc schimbarile care imi dau piesa de teatru peste cap!

Urasc schimbarile care in loc sa-mi ridice colturile gurii in zambet, mi le coboara intru tristete!

Urasc cel mai tare cand oamenii considera binele care li se intampla ca si drept al lor si ca pentru asta nu trebuie sa mai faca nimic, o data dobandit!

Urasc tacerea! Aceea apasatoare, care doare pentru ca asa se vrea, sa doara! Si mai tare urasc acel confort in care se simt tacutii bine!

Urasc, bineinteles, cine nu uraste asta, tacerea in doi!

Acum „urasc” e mult si mare si greu. Nu in sensul acela l-am folosit mai sus! Nu inca. E folosit in sensul de „imi displace total pana la dizgratie”.

Inca in perioada intrebarilor multe si de tot felul, despre absolut tot! Si cred ca va dura ceva vreme. Piesa se joaca oricum, cu participarea activa sau pasiva, ea se deruleaza neincetat, fiecare zi trecand fara a se mai intoarce niciodata!

Daca zilele difera intre ele este pentru ca personajul este activ. Gandeste, spune, face – in exact aceasta ordine. Cu alte cuvinte, traieste piesa!

Daca zilele (cel putin) par aceleasi, de cum deschizi ochii dimineata si pana cand pui capul pe perna seara, inseamna ca pe undeva un beculet rosu, de avertizare, este aprins si ceva este in neregula! Inseamna ca personajul este pasiv, adica cel mult gandeste. Si poate gandeste mult, prea mult, si gandurile se aduna ca norii de furtuna. Si ii tot tuna si fulgera! Si nu mai spune, caci si sa spuna si sa spuna degeaba... E mult prea obositor! De facut nu mai vine vorba decat cand e de facut ceva definitiv si irevocabil! E ca la oala de gatit sub presiune: piuie, piuie si daca nu faci ceva sa o iei de pe foc sau sa dai capacul la o parte, sare in explozie, improscand peretii de mancare, mancare ce ar fi fost excelenta daca n-ar fi fost lasata sa se ... gateasca excesiv!... Cu alte cuvinte, personajul traieste piesa dar in virtutea inertiei. Fara placere, fara pasiune, fara vlaga, aparent fara scop. Asa, in doru’ lelii...

Toate piesele de pe scena mare a Teatrului Vietii se deruleaza si se desfasoara sub privirile atente si agere ale Regizorului. Regizor niciodata obosit dar care niciodata nu doarme. Regizor niciodata nervos indiferent de situatie, intotdeauna stapan pe ea. Regizor tacut, din umbra, care urmareste si nu pedepseste. Regizor beat de spectacolul din fata ochilor dar niciodata baut!

Domnule Regizor, auziti piuitul de acum? Sa iau oala de pe foc? Sau sa ridic doar capacul si sa continui sa gatesc excelentul fel de mancare pe care m-am apucat sa il pregatesc? Sunt o bucatareasa buna? Da, stiu. Sa ridic doar capacul? Asa ma gandeam si eu...

Placeri... I

2010-02-11T15:10:00.000+02:00

Placeri ... Carnale, psihice, senzoriale, olfactive, vizuale s.a. ... Toti le avem... cel putin doresc tuturor sa le aiba. Si eu le am. Pe toate. Dar una din ele e pe cat de banala pe atat de ... satisfacatoare. Pe cat de necesara pe atat de ... speciala. Placerea dușului! Placerea pura de a face duș!

E o placere carnala. Spala hainele astea transpirate si murdare din diverse motive... zilnice.
E o placere cred ca mai ales senzoriala. Apa siroind, fierbinte de cele mai multe ori, peste tot si toata pielea... Sa o simt cazand din cer (inchid ochii si asta imi imaginez) peste mine, multa...Pe par, din par pe fata ca o mangaiere si apoi pe tot trupul... Ca mii de mangaieri, ca mii de degete fine care ma ating in acelasi timp... Si ma relaxeaza. As sta asa, sprijinita cu mana de faianta calda si aburita si cu apa siroindu-ma ore in sir... Si gel de dus. Placerea devine olfactiva. Si iar senzoriala cand crema se transforma in spuma, si spuma transforma pielea in topogan... Si pe mine intr-un peste alunecos ... Si iar apa siroind, dezgolindu-ma de spuma... In tot acest timp gandul a zburat. Oriunde, oricum.

Deschid ochii. Dușul s-a terminat. Mi-am dat seama pentru ca am dat robinetul pe apa rece. Sa vitalizez, sa energizez, sa trezesc gandul si sa-l aduc inapoi.

Si tot ce-a fost inainte de duș, mizerie de ganduri apasatoare, negre, neintelegeri, stres, draci, colturile lasate la buze, nervi, stare negativa si transpiratie s-au dus pe scurgere, la vale. Asta e placerea psihica.

Vorbesc despre duș si aceste efecte ale sale in lipsa unei cazi spumoase si superb mirositoare, inconjurata de lumanari parfumate si un pahar de vin sau sampanie... De ce nu, si niste struguri deliciosi? Si, bineinteles, intotdeauna, barbatul. Delicios si el... Doar al meu si numai pentru mine ...

Fan Romania ???? Nu inca...

2010-02-11T14:00:00.000+02:00

Vreau sa scriu, vreau sa scriu! Dar despre ce ? Dar despre ce? As scrie despre dragoste, vremea ma ajuta :D E din aia de numarat banii, de dormit sau de facut copii ... Bani n-am, doar sa ma apuc de numarat datorii dar nu vreau sa-mi provoc depresii pe vremea asta :)) De facut copii... La ora asta nu am cu cine din motive obiective :)) Asa ca ... Poate am sa dorm... Nu e idee rea.

Fan Romania. Nu am vrut sa devin fan Romania pe un site de socializare. De ce? Sa fiu nationalista? Nu ma intereseaza. Romania nu ma iubeste, de ce as iubi-o eu pe ea si sa devin fanul ei? Ce imi face mie Romania? Dar ce ma intreb si mai tare este: cine este Romania? Cred ca am o perceptie gresita despre ea. Cred ca confund Romania cu conducatorii ei. Si de asta o urasc. Deci urasc conducerea Romaniei.

Cum sa devin fanul unei tari care nu cred ca are nimic de oferit? In care nu cred?
Ce se intampla in Romania care sa-mi placa? Care sa ma faca sa ma simt mandra ca sunt românca?

A nins, ca e iarna in p...a mea (a se citi "pana" mea!), asa se intampla iarna, ninge! A paralizat toata tara! Tot mah, tot! Nimic nu merge, este haos total! Peste tot e la fel? In toate tarile in care a nins abundent e la fel?

S-a votat din nou, un nou presedinte, teoretic un nou inceput! Dar a iesit tot vechiul presedinte, care ne ura sa traim bine. Cati traim bine? Cati suntem deasupra liniei de plutire pentru o navigare lina? Prin viata adica. Nu multi. Majoritatea nu mai poate scoate capul din cacatul imprumuturilor si datoriilor de tot felul. Si multe din ele si la stat! Multi acum isi pierd slujbele, adica veniturile care sa le asigure painea sau mamaliga de pe o zi pe alta. Sunt efectiv dati afara fara drept de apel. Se fac restructurari! Fara salarii compensatorii, fara somaj! Nimic. Pe partea cealalta nimeni nu angajeaza, cu atat mai mult cu cat varsta celor disponibilizati bate spre 50 de ani. Si sunt dati afara de la stat, din locuri de munca mizere, sunt dati afara cei de jos. Directorii isi tin cururile grase calde pe scaunele de milioane din birourile cocotate! Dau afara prostii de la tarnacop, care munceau.

Se da afara de peste tot: cai ferate, invatamant, administratie! Si cine mai stie din cate alte ramuri. Dau afara si privatii. Unde si cum vom ajunge cu atatia disponibilizati?

Totul e la pamant. Invatamantul e varza. E nenorocire ce se intampla acum aici. Nu pot decat sa zic bogdaproste ca nu sunt elev/student acum! Numai tampenii, numai decizii idioate luate cu carul!

Sanatatea e jale cu J mare! Ti-e si frica sa te imbolnavesti! Mori cu zile din atatea motive ca mi-e si sila sa incep enumerarea! Primul motiv pentru care mori este ca nu ai bani ca sa ingrasi buzunarele majoritatii doctorilor, asistentelor si infirmierelor! De toti ai nevoie in aproape aceeasi masura!

Administratia este de deaparte cel mai nesimtit organ de stat cu care poti sa ai de-a face! Sa te fereasca Dumnezeu sa ai nevoie la primarii si alte agentii! Prostia, dezinteresul si sictirul cu care esti tratat mai ales daca nu ploconesti, te dezgusta pana la icter! Te fac mincinos pe fata, se contrazic singuri si denota si emana prostie la propriu prin toti porii. Foarte multi dintre ei. Dar taci, strangi din dinti si injuri de toate neamurile lor in gand! Pentru ca ai nevoie de nenorocitii care iti spun foarte relaxat si franc in fata, in timp ce alaptezi copilul pe hol, ca de, trebuia sa vii personal, la telefon toate fufele vorbesc cu mamele lor sa nu uite sa ia paine si logic, dai tot timpul de ton ocupat: "Stiti, nu e treaba mea sa ma interesez de dosarul dumneavoastra!" Am zis, in gand, bineinteles, si mai mai sa-mi de-a lacrimile, de-adevaratelea: "Si atunci pentru ce dumnezeii matii de idioata exagerat machiata de parca esti la carnavalul de la Venetia te platesc din buzunarul meu de contribuabil idiot la stat? Sa-ti tii curu' pe scaun si sa fumegi la tigari subtiri si sa bei cafele toata ziua? Futu-ti mortii tai de vita lovita, idioata si proasta pilista care ai ajuns sa lucrezi in interesul meu la stat!" Am zambit amar, mi-am luat raspunsul, mi l-am bagat adanc in ... fund si am plecat! Si e doar un episod. Cate au urmat si cate sunt in derulare doar cei in cauza stiu.

Sa incep sa spun ceva de cei care se ocupa cu RESPECTAREA LEGII??? M-am enervat destul!

Si cu toate astea si cu mult mai multe de atat EU SA DEVIN FAN ROMANIA???????? Nu taticule! Ca si parintii fata de copiii lor, si Romania trebuie sa-mi castige respectul! Trebuie sa ma trateze frumos asa cum fac eu cu ea.

Nu pot fi fanul unei tari care ma imbolnaveste de nervi la gandul ca maine nu am ce pune in farfurie! Unde nu pot sa ma ridic si sa merg drept pentru ca se gaseste unul cu bani care sa ma cocoseze pentru ca e jmecher!

Poate va fi bine si daca stie cineva ce pot sa fac ca sa fie mai bine in Romania sa-mi zica. Dar atata timp cat la varf pute, atunci toata tara asta pute!

Completare la "Ora vesela..."

2010-02-10T20:20:00.002+02:00

3. Monica Columbeanu pleaca... sau vrea sa plece sa traiasca in SUA! Nici ei nu ii mai place Romania! Ce rau imi pare ca rămânem si fara Moni!

Atat! Dar destul ...

A, si eu reciclez ulei

2010-02-10T19:35:00.002+02:00

Uleiul in care prajesc "viata" animala sau vegetala, dupa ce nu il mai folosesc, il reciclez. Adică îl strâng într-un bidon de 5 litri și o sa-l duc la singurul centru din România - noroc ca e în București.

Asta ca exemplu pozitiv pentru știriștii PROTV care în România au găsit-o pe cea care arunca uleiul după ce prăjește un ou la chiuveta! Bine ca au găsit-o pe mamaie în Italia care îl reciclează! Or fi cautat-o mult?

Ora vesela de astazi - bleahhhh

2010-02-10T19:20:00.000+02:00

In România se face din căcat bici :)) Ma uit la Măruță, cateodata e interesant si cum nu citesc reviste colorate de aici îmi iau portia de monden. De cele mai multe ori un monden interesant. Dar in seara asta nu mi-a venit sa cred ce a putut sa faca reiting :)

1. Fratele unei cunoscute, un necunoscut, arunca pastila ca Delia Matache se droghează cu cocaina :)) Nu sunt fan Delia. Ascult melodiile ei dar de când am văzut-o la "Serviți, va rog" mi s-a luat și nu îmi mai place. Dar de data asta chiar n-as fi vrut sa fiu in locul ei. Atât penibil, atâta fuga în jurul unei cozi scurte n-am văzut niciodată! Mint, am vazut de atatea ori dezbateri degeaba! Si intra in direct si mama celor doi ca sa zică... nimic. Fara noima toată discuția. Concluzia: nu avea ceva cu cel care a zis ca ea ar priza cocaina, ci avea o problema cu cel care a făcut din asta știre de prima pagina. Oaaaaau!

2. Mihai Albu, "creatorul" de incaltaminte, s-a ofensat ca a zis Laura Trica, designer-croitoreasa- creator de moda, ca o pereche de cizme de dama, creație personala a acestuia, sunt dezastruoase! Si a venit la Măruță sa se ia de viata ei, sa o facă croitoreasa cu intenția clara pentru telespectatorul din mine, de a o jigni, ca și cum aceasta meserie superba este vreo rușine, ca nu are studii de designer și își zice designer aiurea... Etc... Femeia a intrat în direct, i-a enumerat ceva studii și cu nesimțire, "creatorul" ii replica ca nu ieși designer după 6 luni de desen! Ca și cum pentru a "desena" trebuie sa te învețe cineva, nu presupune talent înnăscut! Tocmai el, un creator, ce-i drept cu studii arhitecturale, după cum a avut grija sa scoată bine în evidenta, face astfel de afirmații! Si foarte pornit pe "croitoreasa", ca ce își da ea cu părerea despre creațiile lui, sugerând ca ar fi de necomentat. Ca el nu își da cu părerea atât de vehement despre creațiile nimănui. Pe fata, as completa eu. Adică ea, dacă a fost sincera și și-a dat cu părerea cu glas tare despre ceva ce nu i-a plăcut e de condamnat, dar dacă i-ar fi dat limbi și ar fi ridicat în slavi "creația" ar fi fost super, designer, nu asa! Alta "confruntare" total fără noima.

Astăzi HappyHour mi-a făcut oarecum sila! Nu ma cheama si pe mine Maruta sa dau socoteala despre afirmatia mea?

Of...

Raspuns pentru pseudo-filosoful

2010-02-08T15:27:00.003+02:00

"Frica" de un nou inceput e in noi pentru toate, de la inceputul existentei si va muri odata cu moartea fizica. Si bebelusilor le e mai comod sa stea in fund decat sa inceapa sa mearga in picioare. Le e frica sa nu cada. Dar ar fi bine sa avem fiecare cate un bebelus de la care sa invatam ce inseamna determinarea si hotararea si puterea de a ne ridica atunci cand am cazut. Dorinta de a descoperi tot, incet, usor.
"Frica" de un nou inceput e doar un paravan pentru delasare, pentru obisnuinta in care ne afundam. De ce sa-ti fie frica de un nou inceput? Nu ti-e mai frica de un sfarsit?

"Frica" de singuratate. Oare nu e mult mai grea si apasatoare singuratatea in doi? Tacerea in doi? Lipsa in prezenta? Aici-ul atat de departe? Ce e singuratatea?

Pentru frumosul care a fost odata trebuie sa pleci. Ca sa ai caldura lui atunci cand vei numara ani multi si amintirile placute ti se vor derula in fata ochilor. De dragul frumosului care a fost odata nu stai unde ti-e rau. Asta nu e motiv. Cel mult de dragul frumosului aluia mai speri, caci speranta moare ultima, si mai incerci. Dar nu te agati de frumusetea unui trecut sa traiesti intr-un prezent dureros.

Ceilalti nu iti vor mai plange de mila atunci cand vei inceta tu sa-ti plangi de mila. Ei sunt o oglinda daca vrei. Si te vezi in ea asa cum vrei sa te vezi. Vrei sa te vezi fericit, fa sa fii fericit!

Urmatoarea va avea mult mai putine defecte decat iti imaginezi. Datorita "defectelor" celei care te raneste vei vedea frumusetea urmatoarei. Si da, vei face comparatii, e inevitabil, toti facem. Dar stii care e partea frumoasa? Ca balanta va inclina spre plus. Defectele intr-un cuplu trebuie sa se completeze, nu sa se anuleze. Tu esti linistit si ea zurlie? E bine asa. Tie iti place miezul painii si ei coaja? E superb. Defectele ne aduc aminte ca suntem oameni si nu trebuie sa fim condamnati pentru ele, ci iubiti. Defectele noastre trebuiesc iubite de parteneri, nu hulite. Cel mult sa incerce sa corecteze, dar asta doar cu acordul nostru.

Doare? Fericirea nu doare. In momentul in care doare e semn ca nu e bine. Fericirea te face sa razi. De cate ori nu doare mai intai pentru ca apoi sa fie bine? Ce doare mai tare: ca te-ai nascut sau ca nu esti iubit? Ca te-ai nascut e o certitudine, sa fii iubit e certitudinea pe care trebuie sa ne-o cautam, sa ne-o facem noi. De aceea ne-am nascut.

Raspunsurile mele la motivele tale.

Nu avem nici un motiv pentru care sa acceptam de buna voie sa fim nefericiti!

Inca un "De ce?" - astazi, despre dragoste...

2010-02-08T14:10:00.000+02:00

A incetat ninsoarea. A ramas doar frigul de rigoare si vantul care face si mai mult frig... In casa, cu ea. Draga de ea... As vrea sa fiu ca ea... Fara griji, probleme de tot felul... Sa ma joc, sa fiu hranita si sa aiba cineva grija permanenta de mine ... Cat de rau poate fi? Dar iarasi ma intreb ca o fi rau sa nu pot zice ce ma doare, ce nu-mi place... Hm... Toate sunt cu dus si intors. Nimic nu este doar bine sau doar rau. Intotdeauna sunt in combinatie binele cu raul, placerea cu durerea, frumosul cu uratul, muzica cu linistea...

Intrebari. Omul e o fiinta care isi pune multe intrebari. Tot timpul. Sigur. Toti isi pun intrebari de tot felul. Nu exista NIMENI care sa nu aiba propriul set de intrebari. Fiind Om, imi pun intrebari. Si in ultimul timp ma simt o mare intrebare eu insami!

De exemplu: astazi vorbesc cu un amic si imi spune despre el, relatia lui defectuoasa dar in care isi mai pune, inca o data, increderea ca va fi bine (pentru a cata oara!?) si va mai da o sansa. Relatiei. Nu vrea sa admita, nu poate sa admita ca a esuat. Relatia. Desi in relatie sunt intotdeauna doi si daca nu merge e vina amandurora. Si intrebarea care mi-o pun: de ce? Bineinteles, ce alta intrebare as fi putut sa-mi pun, nu?

Ce ne face sa rămânem într-o relatie care vedem clar ca nu merge? Din simplul motiv ca nu ne face fericiti, ca nu ne implineste, nu ne da linistea in suflet. De ce ramanem agatati de speranta ca va fi bine, intotdeauna cu "de data asta"?

De ce nu poti renunta atunci cand te face sa plangi cel mai tare si cand doare cel mai rau?
Dragostea este frumoasa, dragostea nu te face sa plangi, dragostea nu te agita... Dragostea nu da impresia ca te incurca, ca te limiteaza.
Dragostea nu te jigneste, in nici un fel, cu nici un cuvant, cu nici o privire, cu nici un gest, niciodata!
Dragostea este guvernata de respect.
Dragostea este sprijin cand iti este rau, nu calau.
Dragostea se bucura pentru reusita ta, nu te invidiaza!
Dragostea te urmeaza oriunde, te urmareste, te simte, te vrea asa cum esti...
Dragostea plange de fericirea intalnirii, nu de nefericirea ei...
Dragostea nu urla. Si nici nu vorbeste in soapte. Decat daca doarme copilul...
Dragostea nu te lasa singur atunci cand ai nevoie cel mai mult, cand e cel mai important pentru tine sa fie acolo...
Dragostea nu te face sa-ti plangi de mila cand te vezi in ochii celorlalti... Si dragostea nu ii face pe ceilalti sa-ti spuna ca "asta nu e dragoste"!

Dragostea te face sa infloresti.
Dragostea ti se citeste pe fata, pe trup. Cand esti iubit mergi drept si razi la soare si ii dai buna ziua, fericit ca l-ai vazut si astazi.
Dragostea iti instaleaza linistea in suflet. Pacea interioara.
Dragsotea te contempla.
Dragostea e uimita de tine si ca te-a intalnit.
Dragostea iti pune pe buze cel mai suav si dulce sarut, te imbratiseaza pe dinafara si pe dinauntru, te cuprinde ca intr-un cocon.
Dragostea te apropie ce mai mult de tine. Te defineste, nu te decimeaza. Te completeaza, nu te secatuieste. Si te lipeste daca esti rupt.

De ce nu stii toate astea atunci cand dragostea nu ti le ofera? Acestea si multe altele. De ce stai si iti irosesti timpul cu ceva ce nu e dragoste? Sau cel putin nu intelegi cum poate sa fie ceea ce ai tu dragoste cand nu faci decat sa suferi si sa plangi...

Si in dragoste, ca in viata in general, exista o balanta. Pe un taler ai binele si bunele, pe un taler ai raul si relele. Si cred ca e dragoste atunci cand talerul cu bine si bune e (mult) mai greu decat celalalt taler... Altfel... nu cred ca e dragoste. Ce e? Sta fiecare si se gandeste.

Ca e sau nu dragoste, in situatiile sentimentale e cel mai greu de luat decizii sanatoase, rationale. Pentru ca dragostea, bineinteles, o stie toata lumea, nu prea are multe in comun cu ratiunea. De aceea nu iubim cu creierul. De aceea dragostea e mai grea decat orice alt sentiment pe care il putem avea...

Ideea de dimineata si ...pauza de inspiratie

2010-02-05T16:09:00.005+02:00

Deci, atat de tare ce sunt plicti ca ma doare :(( Si mai mult ma doare ca as vrea sa scriu ceva dar nu imi vine nici o idee.

Astazi dimineata ma uitam foarte atent la lumina lumanarii. La jocul ei, la culoarea ei, galbenul acela atat de perfect, atat de frumos, atat de preferat. Era hipnotizant dansul falcarii. Atat de sensibil la orice adiere, cat de mica. Aveam impresia celui mai lin vals... Era atat de curata lumina jucausa! Tot timpul tinzand catre Lumina Creatoare!In cei 15mm de lumina vedeam ceva frumos. Poate un pic de perfectiune... Ea nu plange niciodata, pare tot timpul vesela! Cum sa nu fie cand are o misiune atat de importanta: luminarea tuturor, adica a celor vii si a celor trecuti in nefiinta.... Mai ales a lor...

Ca si slujitor al lui Dumnezeu, focul cred ca e foarte cedincios. Trebuie sa fie din moment ce a fost ales ca lumina lina pentru toti. Ce misiune mareata: sa fii lumina lumii! Lumii intregi!

Si e intotdeauna curata! Flacara nu se murdareste. Cu nimic. Niciodata. Si nimic nu o poate atinge. Poate si pentru ca frige!?

Asta e ideea de astazi dimineata. Acum e pauza. Pauza de inspiratie....

Raspuns pentru Anonim la <"Normal" vs. Gay>

2010-02-02T14:19:00.002+02:00

Pai, in principiu nu ma refer la teribilisti. Acestia au doar o dereglare de valori. Si nu cred ca poti trai gay doar pt o deceptie in dragoste. Asta denota numai un caracter slab, care nu stie sa-si asume responsabilitatea pentru propriile greseli. Ce-ar fi ca bolnavii de cancer sa se sinucida? Nu. Trebuie intotdeauna sa alegi sa lupti. Orice ar fi.

Si nu e vba de permisivitate, e vba de acceptarea oamenilor asa cum sunt. M-am pus in fata situatiei in care copilul meu ar fi gay/ lesbiana. E vba de fericirea copilului. Si e vba de dragostea mea de parinte care nu e in nici un fel decimata daca inclinatiile sexuale ale copilului sunt altele. Nu l-as iubi la fel daca ar avea SIDA? Ba da, la fel sau chiar mai mult. In situatiile speciale are nevoie de mai multa dragoste decat oricand. Nu de respingere si neacceptare! E ca si cum parintii de fete ar tine la virginitatea fiicelor lor pana la moarte. Ori, cand dai nastere la o fata, te gandesti si la aspectul ca intr-un final cineva isi va baga p..a in munca ta :)) CA sa o spun pe sleau...

Totul face parte din viata! Si viata nu trebuie analizata, judecata, selectionata, gandita! VIATA TREBUIE TRAITA! La maxim! Si daca vrea sa si-o traiasca la maxim gay, atunci asa sa fie! Numai sa fie fericit si impacat cu sine!!!

Viata bate filmul ... intotdeauna!

2010-02-01T17:43:00.002+02:00

Titlu mult prea ... mult pentru ce urmeaza sa scriu.

Unele filme, telenovele, sunt inspirate din viata. Niciodata invers. Daca despre ou-gaina nu se stie care a fost la inceput, despre telenovela-viata stiu sigur ca mai intai a fost viata si apoi telenovela.

In acest context:
Si imparatii plang. Si imparatii iubesc: puternic, statornic, total dependent. In fata durerii (sufletesti) si imparatii sunt slabi. Si imparatii sunt oameni! Fara sa fi avut vreodata vreo indoiala despre acest aspect.

In fata lui Dumnezeu absolut toti suntem egali! Eu cred ca si in fata durerii suntem la fel egali! Si fiecare suntem goi in fata propriilor constiinte ... Atunci cand ne vom afla in fata ei. Goi, fara idei si ganduri ascunse. Fara egoism. Fara rautate. Fara nimic pamantesc sau carnal. Numai noi insine si oglinda cea mai revelatoare: constiinta! In fata ei vom da, atunci, socoteala pentru tot ce am facut sau n-am facut cat am fost umbra pamantului...

Subiect de post pe blog :))

2010-01-30T20:02:00.002+02:00

Subiect de post pe blog: mi s-au terminat bateriile la calculatorul de buzunar!!! Tragic! Calculatorul asta mi-a facut multe calcule la proiectele din Poli, multe exponentiale, multi logaritmi, cosinusi, sinusi, multe tangente, adunari, scaderi, inmultiri si bineinteles, impartiri! Si altele ... L-am mirosit. Are miros de ghiozdan, de sala de curs si sala de laborator si de seminar! Are miros de amintiri! Amintiri frumoase! De copilarie!

A trecut destul de atunci... M-a slujit si in afara Politehnicii si trebuie sa ii schimb bateriile! Nu voi cumpara unul nou. Nu, nu! Ii voi schimba bateriile si va fi ... ca nou! In slujba aceleeasi vechi ...eu :)) Tare!

Revin si voi anunta cand voi schimba bateriile ;)

Din "Claudia"

2010-01-23T00:14:00.003+02:00

"Barbatii nu inseala decat daca nu au ocazia. Altfel...nu rateaza nici unul. Ei nu ii dau atata importanta (cum ii dam noi femeile - n.m). Pentru ei important e pe cine iubesc, intretin, protejeaza ... mai putin cu cine se culca. Asta e sport"

"Normal" vs. Gay

2010-01-21T18:41:00.001+02:00

E greu sa fii ... "normal" daramite... gay. Mi-a placut de Solcanu la Maruta, pe hapilica lui. E ciudat ... curentul. Iar parerile anti sunt atat de stupide.

Poate revin pe subiect. Nu stiu cat de mult inteleg si poate nici nu trebuie... Dar stiu clar ca nu am absolut nimic impotriva.

Red land, paella and mandarins .... Spain

2010-01-19T14:56:00.002+02:00

15:01, 2h 41 min till destination, 32.000 m altitude with 807 km/h and -51°C ... The flight back home... After 4 days of visual pleasure.

First step was the language, that is learning it. With no sustained effort or intention. It just came to me easy, like spring after winter, like green after freezing. It happened pure and simple. Then the natural process of … development as human being, then school, then university, then a job… There comes the Opportunity. We got acquainted, we liked each other and out of our relationship the winner is me … But she, the Opportunity, has nothing against it …

After other trips that she put in my way I have the chance to go in the country of which language my being fell in love with for ever and ever and never will let go: Spain! The delegation to Valencia and the business there went well, the audit was left to be closed but the best meeting was the one of my heart and soul with this red land, this language spoken lisp, with these people so warm, that exudes passion from every pore. The passion for life!

I read just before coming here that the one thing should not be missed is the traditional Valencian food paella. And of course they have two types of paella, especially to satisfy my tastes too: marisco, with shrimps and shellfish, and valenciana, with chicken and rabbit. The last is my favorite, I am not a great fan for sea fruits and other marines that are not fish. They say it’s a recipe made by men. I don’t know who cooked mine but it was exquisite, delicious, extraordinary! The ingredients are rice, meat (chicken and rabbit), spices, olive oil and vegetables. And I think I felt a strong taste of the passion and love that was put in it…

After a great meal, a walk by foot a long the sea side it’s … idyllic… It’s beautiful to eat in front of the Mediterranean Sea… It makes you dream about … many things. Of course love is the greatest thing that the sea makes you dream about… And how it would have been if you were here with me … Or how it would be if I was hang in a hammock and rocked to sleep by the wind and caressed gentle by the warm sun… Dreams ...

The hotel I was hosted in is in a very beautiful area called “Science City”. Here governs sumptuous buildings with a modern architecture that make the lovers of this current to fall in love immediately.

Form Valencia to Lliria or Alicante, where the supplier has headquarters, there are a few tens of km (maybe more). Kilometers of beautiful beauty, breath taking landscape! And all I could think about was the regret for not buying film for my old fashion camera… Here, as to the highway that connects the airport to the city, it dominates the color of the land: red brick. And on this land with this weird color grow orange groves, olives, mandarins and almonds. Extraordinary view to my eyes! And strange also: there are mandarins fallen on the ground as we have apples or prunes or… It makes me want to ask Fran to stop the car, violate the private property and go pick up few mandarins… Beautiful, beautiful, beautiful…

Francisco, Bruno, Manuel, Armando, Emanuel, Angel, Nacho, Julio, German … What do they have in common besides the fact that they work together and I work with them? They have a kindness and warmth in their way of being that made me feel like home… I had the feeling I’m with … my people. And so it happened that I met only men in this business trip :) They are all beautiful, those listed above but also the ones I saw on the street, waiters from the restaurants and bars – especially the ones in bars… not that I saw many but the ones I have… About women, wow, don’t even want to start talking! Young or in their middle age, they exude passion, like they are shouting to Time: “you won’t grow me old and powerless, I will love till the end of days, so, come on Time, give me your best shot!!!” I think that it is very easy to fall in love here… So, extra caution, please!

As in many other situations, in the lines written above words haven’t served me well. I might have failed with grammar. I may not have transmitted the exact joy, happiness, delight, excitement and a feeling of good and well being lived in my dear, dear Spain, in her wonderful Valencia, with her amazing people. And maybe drafting could be better… But the memories … Oh, the memories will live forever in my heart! The desire to go there in vacation will stay lighted within me as a powerful candle…

I love you Spain. I miss you Valencia…

Pagini de jurnal I

2010-01-18T19:30:00.000+02:00

A nins afara ... Toata noaptea... E alb, mult alb... Imi place atat de mult albul! Mai ales al zapezii. Si e frig, si un pic de vant. Si totusi forfota afara, in piata, pe strada...

A trecut 15-pele pe care il asteptam ca sa se calmeze interiorul meu ... Astrele erau nefavorabile dar se pare ca starea de zgomot, galagie si torment interior se prelungeste. Oficial.

Ce gust bun are cafeaua!

Ma conving cu fiecare zi, fiecare intamplare, fiecare moment ca suntem actori. Doar actori care interpreteaza un rol bine conturat, stabilit dinainte, scris undeva in Carte Universala, de Creator. Ma simt martora unui puzzle si vad cum se lipesc piesele la el in fiecare zi. Fiecare piesa intotdeauna la locul ei, niciodata aiurea, fara posibilitatea de a o lua si a o pune in alta parte. Nu se potriveste decat... la locul ei...

Viata asta – puzzle-ul de care vorbeam, e planuita in cele mai mici detalii dinainte!Mi-e foarte foarte foarte clar! Nici una din actiunile noastre nu e facuta de capul nostru... Cel putin nu de cel material ... Sunt convinsa ca teoria e corecta: tot ce traim in viata asta corporala sunt incercari pe care ni le-am ales inca dinainte de a ne naste, de a lua fiinta. Ni le-am ales ca si entitati spirituale, cand ne pregateam sa ne claustram in hainele astea carnale!!!

Oricate intrebari ne punem, daca nu ne educam mintea, spiritul, nu vom putea intelege raspunsurile. Nu le vom putea vedea nici daca ar fi exact in fata ochilor!

Explicatii si raspunsuri nu ne va oferi nimeni la intrebarea „De ce?” Trebuie sa le deducem, sa le intelegem, sa le vedem, sa le simtim. Si daca nu atunci cand suntem prinsi intr-o situatie sau alta, macar atunci cand iesim... Oricum am iesi. Daca am sta fiecare sa ne gandim, sa ne uitam in spate, in trecut la ce s-a intamplat, la ce A FOST, si la ce ESTE vom vedea si raspunsul la intrebarea „De ce?” Si face bine sa vezi raspunsurile. Linisteste. Aduce pace in suflet, in minte. Iti permite sa mergi mai departe... La urmatoarea piesa de puzzle... Iti dai seama ca nu ai fi putut face altfel... pentru ca asa a fost sa fie, asa a trebuit sa fie, a fost scris sa fie... Si atunci trebuie sa te bucuri de ACUM-ul pe care il traiesti. Pentru ca traiesti. Inseamna ca ai in continuare timp si sansa sa fii mai bun, sa te slefuiesti precum diamantul brut. Sa inveti tot ce vrei, ce trebuie sa inveti, toate lectiile vietii! Niciodata nu e prea tarziu sa inveti sa ... traiesti, sa iubesti, sa ierti, mai ales sa ierti. Lectia iertarii vine mai greu, mai tarziu, abia dupa ce ai invatat multe alte lectii inainte.

Niciodata nu e prea tarziu... pentru nimic... Chiar daca unele lucruri isi au un timp al lor cand trebuiesc facute... Incep sa nu cred in greseli. Si ma conving tot mai mult ca tot ce facem e asa cum trebuie facut, ca nu gresim cu decizii, gesturi, reactii, cuvinte...

Nu e niciodata tarziu sa incepi... sa te asculti! Pe tine. O sa fii uimit ce si cate ai sa-ti spui....

Si niciodata nu e prea tarziu sa nu regreti... Si daca totusi regreti ceva, sa ai grija tot timpul sa regreti ceva ce ai facut nu ceva ce nu ai facut ... Intrebarea „Cum ar fi fost daca...?” o consider dintre cele mai schingiuitoare pentru spirit. Mi-am pus-o de destule ori incat sa invat ca e mai bine sa regret o facuta decat sa ma torturez cu „Cum ar fi fost daca...?”

Tu stii?

2010-01-14T12:14:00.003+02:00

Tu stii
ca noaptea imi esti zi?
Caldura cand mi-e frig,
In suflet esti cand strig,
Si cand mi-e dor si plang
si gestul mi-e natang
Tu vii si ma mangai...
Imi esti sfarsit, tu stii?
Sfarsit si capatai!

Cafea cu lapte...

2010-01-14T11:58:00.001+02:00

Abia deschide ochii, desi se tezeste tarziu. In stanga se foieste ea, la ea in pat. Ii e foame. Cu atata dragoste cat ii poate incapea in brate se duce spre ea si o ridica si o imbratiseaza de parca in dimineata asta a vazut-o pentru prima data... De altfel asa e, e prima data, prima privire pe ziua de azi. Si ii multumeste Lui pentru ea, pentru darul pe care i l-a facut dandu-i-o. Multumesc Doamne pentru lumina vazuta si astazi, lumina zilei de astazi, lumina ochilor ei... Se ridica si se duce sa ii faca de papa. Lapticul asteptat. O alta dimineata ca toate celelalte. Frumoasa, nitel posomorata vremea afara dar bine si cald in casa... Garantat 100% are o muzica divina. Numai buna de ganduri, de scris... Joaca ei frumoasa si cuminte... Un castron cu lapte cu cereale neterminat. A fost totusi prea mult.

Si trece la cafea... Miroase asa frumos! Are pofta de cafea!!! Pofta de placerea cafelei! De tabietul cafelei! De gustul ei! De facutul cafelei! De spuma ei! Neaparat dulce! Intotdeauna! O iubeste si cu lapte dar doar pe cea de acasa, facuta la ibric. Merge si frisca dar ii cam fura din savoare.... E frumoasa cafeaua, momentul cafea-Om! Zatul din fundul canii cand cafeaua e pe terminate... o priveliste.... Si energia de dupa ea ... Cheful de tot si de viata ...

Cafea cu lapte in dimineata asta si dor de ea in diminetile cand nu e timp de cafea cu lapte .... Dor si pofta... Si pofta de dor...

ce e politica? :)) Cat de actual!!!

2010-01-12T12:54:00.000+02:00

Bula vine la tacsu si il intreaba ce e politica? El ii spune: eu sunt finantele, aduc banii in casa; mama ta scoate banii, ea e guvernul; bunicul are grija ca totul sa fie bine, el e sindicatul; servitoarea e clasa muncitoare; tu esti poporul, iar fratele tau mai mic e viitorul. Ai inteles?Bulisor nu intelege si pleaca la culcare. Peste noapte isi aude fratiorul plangand pt ca facuse caca. Incearca sa isi trezeasca mama dar nu reuseste. Se duce dupa servitoare pe care o gaseste calare pe tata, iar bunicul ii urmarea. Bula a inteles ce e politica. A doua zi tacsu il intreaba: Ei fiule, ai inteles? -Da! Finantele fut clasa muncitoare, sindicatul ii priveste pe ascuns, guvernul doarme, nimanui nu ii pasa de popor, iar viitorul e in cacat!!!

Autoportret Einstein

2010-01-12T12:41:00.002+02:00

Noi nu stim ce e esential in propria noastra existenta personala, iar altcuiva nu trebuie sa-i pese de ea. Ce stie un peste despre apa in care inoata intreaga lui viata?
Ce a fost amar si dulce a venit din afara, ce a fost greu dinauntru, din straduinta proprie. Am facut, in principal, ceea ce firea m-a indemnat sa fac. A fost penibil sa primesc pentru asta atat de multa pretuire si dragoste. Si sageti ale urii au fost tintite spre mine: ele nu m-au atins insa nicicand,deoarece veneau oarecum dintr-o alta lume,iar cu aceasta nu am nici o legatura.
Traiesc intr-o singuratate care e dureroasa in tinerete, dar minunata in anii maturitatii.

Urgia revine ...

2010-01-12T12:34:00.003+02:00

Iar ma apuca urgia de scris. Iar navalesc ideile, gandurile... As vrea sa am un fel de reportofon care sa imi inregistreze toate aceste ganduri, idei si apoi sa le pot derula incet si sa le ... analizez (?)... Sa le inteleg... Of, cica nu e criza de 28-30 de ani! Cica aia e fix la 30 de ani. Mai am pana atunci.

Cati altii or fi ca mine!!! Probabil toti trec prin aceleasi ... framantari (?) Nu?

Toate trec... Si asta va trece... Urmele pe care le lasa cred ca sunt mai importante... Revin cu ceva din Einstein... Genial!

Invocam drepturi, nu dorim responsabilitati!

2010-01-08T17:17:00.004+02:00

Din pacate... sau din fericire (?) ma inteb de responsabilitatile pe care le avem: ca prieteni fata de prietenii nostri, ca soti unul fata de celalalt, ca si copii ai parintilor nostri sau ca si frati ai surorilor noaste. Si spun responsabilitati, nu obligatii. Cum zicea cineva, dragostea cu sila e viol, deci nu asta ne dorim...

Poate chiar si „responsabilitati” e mult spus dar trebuie sa exprim cumva ce vreau sa zic...

Ce inseamna prietenia? Ce presupune ea? Dupa ce „reguli” nescrise, sufletesti, se ghideaza, se dezvolta ea? Ce trebuie sa facem pentru a mentine „in viata” o prietenie? Ce ne face sa plecam dintr-o prietenie? PRIETENIE, nu iubire, amor sau altceva care ar duce cu gandul la sex.

Care este definitia prietenului? Multumesc DEX online : PRIETEN =
(1) persoana de care cineva este legat printr-o afectiune deosebita, bazata pe incredere si stima reciproca, pe idei sau principii comune;
(2) fiecare dintre persoanele sau colectivitatile legate printr-un sentiment de simpatie, stima si atasament reci-porc;
(3) amic, fartat, ortac, libovnic, sot, sotie. ...

Oarecum sec si parca... nitel comuniste definitiile, cel putin primele doua. Prea putin cuprinzatoare, parerea mea. Dupa definitiile de mai sus ar insemna ca am atat de multi prieteni!!! Si nu e adevarat... Am ajuns la varsta la care ii cern, ii numar si ii cern din nou. Am ajuns in etapa in care vreau sa elimin prieteniile obositoare, in care ma simt sleita dand si avand impresia ca nu primesc inapoi decat farame – avand clar certitudinea ca de cealalta parte a baricadei nu asa se vede. Cine imi spune ca prietenia inseamna sa dai fara sa astepti nimic in schimb ii spun sa moara si sa ajunga in Rai, acolo lucrurile sigur stau asa! Aici, pe Pamant, eu am alta definitie pentru prietenie.

Desi nu pot invoca vreo varsta inaintata – n-am ajuns nici treizecii, am realizat ca pierd mult timp si suflet cu inutilitati, cu lucruri care nu imi satisfac nici o nevoie. Si toate astea ma obosesc si imbatranesc inainte de vreme. Iar eu nu vreau sa imbatranesc inainte de vreme. Eu vreau sa las de acum lucrurile sa se balanseze de la sine, fara imboldul meu. Vrea sa primesc cand cer – oricat de egoist ar suna asta, nu ma intereseaza, si vreau sa dau cat mai mult. Dar vreau sa dau celor care vor sa primeasca, care au nevoie sa le dau. Nu mai vreau sa cersesc dragostea nimanui, nici a prietenilor, atati cati sunt sau atati cati vor ramane. Nu vreau sa mai fiu acuzata de incalcarea nici unui drept al nimanui, oricat de mic, prin nevoia mea de atentie si nu numai. Nu mai vreau si nu mai accept sa fiu acuzata de rautate!!! Cand chiar nu este cazul. Ironica da, uneori egoista da, dar rea/rautacioasa!? Asta nu, nu cu prietenii. Nu mai vreau sa sufar. De ce sa sufar? Atata timp cat nu inteleg si nu pot sa accept pentru ca nu pot, de ce sa sufar? De ce sa caut singura sa fiu facuta sa ma simt ca un cacat, ca un intrus care deranjeaza mereu cu insistenta? Nu, multumesc. Cum am ajuns de la una la alta... dar macar am ajuns aici pentru ca asa am vrut. Foc la gluga cu coceni? Atunci sa arda. Macar focul incalzeste, nu?

Stiu clar cine are nevoie de mine. Si stiu sigur. Stiu clar de cine am nevoie. Si oamenii de care am nevoie sunt mereu ACOLO atunci cand plang, cand rad, cand am nevoie sa stiu daca borsul il pun in ciorba de perisoare inainte sau dupa perisoare sau daca sa fierb carnea de vita intreaga sau bucatele. Adica pentru lucruri importante sau marunte, stiu la cine sa ma intorc dupa ajutor, vorba, umar. Pentru ca oamenii aia au fost acolo TOT TIMPUL, indiferent daca au avut sau nu timp, chef, dispozitie pentru mine. Pentru ca ei stiu ca si eu sunt aici TOT TIMPUL, indiferent daca am timp, chef, dispozitie pentru ei. Si daca nu am ACUM, voi avea mai tarziu, dar tot am timp pentru fiecare din cei care, chiar daca nu au avut timp de mine ACUM-ul de atunci, au avut mai tarziu.

Am obosit si voi lua o pauza. Las sita sa cearna...

Despre astazi... si altele

2010-01-08T15:27:00.003+02:00

Am inceput ziua cu o veste buna. A nascut sotia unui prieten, Adrian T., baietelul. Putin firav dar e bine, sanatos, si el si mama. Doamne ajuta, sanatate si fericire... Dupa ce am inchis telefonul m-am simtit mai bine. Conversatia cu el a fost... revigoranta. Asa optimist l-am simtit si cu vorba buna ca intotdeauna. Cu incurajare si pozitivitate ... Si desi vorbim destul de rar – viata ne tine ocupati, ii simt aproape de sufletul meu. E ciudat pentru ca am persoane pe care le cunosc de mult si le simt muuuuuult mai departate... Din pacate... Dar revin. Ma bucur ca am vorbit cu el si, desi nu ma citeste, ii multumesc. Am sa-i dau si un mesaj sa ii zic asta... Sau mai bine il sun, nu?

E o perioada taaaaaaaaare ciudata. Am senzatia de galagie in interiorul meu, in creierul meu, de aglomeratie de sentimente, idei, ganduri. Vreau sa scriu dar ... am de gatit, calcat, curat, schimbat, papat, jucat... s.a. Deci nu mai scriu. Vreau sa citesc dar ... mi-e somn sau parca m-as juca cu ea mai bine, nu? E mai placut ;) Pierd vremea ... notiunea timpului... Azi am vorbit cu Mama-doi si o rugam sa vina maine, vineri, la mine sa stea cu ea. Si nu intelegea de ce nu o las cu el ca doar maine e acasa, nu merge la serviciu. Pai maine nu e vineri? intreb. Nu, e sambata maine, e deschis sambata la banca? zice. .... Ma uit in calendar. Da, maine e sambata!!! God, cand? Cand a trecut si saptamana asta? Sunt dusa ... Tot Mama-doi imi zice sa stau linistita, pana pe 15 ianuarie o sa fie o perioada de agitatiune interioara pentru toata lumea. E vina astrelor, asa sunt asezate in perioada asta. Si o cred, ca stie ce zice. Deci ma linistesc, n-am luat-o rara... Nu inca...

M-au innebunit cu gripa noua, frate! Se moare pe capete, in fiecare zi. De ce nu pot sa cred ca din cauza gripei? De ce nu zic astia ca gripa complica si incurca circuitele interne prin organismele deja bolnave si agraveaza problemele existente si ca de aia se moare? Ca nu de gripa noua mor oamenii, ci de complicatiile pe care le provoaca pe un fond de organism slabit?! Of!

Astazi iti duc dorul pe mess, draga mea!!! Nu am cui sa ii pun intrebarile din cap’sorul meu si sa primesc raspunsuri gandite, elaborate, nu monosilabice sau foarte scurte. Astazi nu ma intreaba nimeni ce mai fac... De ce oare? Nu intereseaza, alt raspuns nu prea pot accepta. Nu-si face nimeni timp pentru nimeni. Cunoscuti pentru cunostinte, prieteni pentru prieteni... Toti isi vad de vietile lor ocupate si pline de... agende incarcate si uita sa alimenteze cunostintele, prieteniile, amicitiile... Decat daca exista vreun interes propriu care sa ii motiveze in sustinerea relatiei... Daca nu, la dracul cu toata lumea! Numai noi sa nu murim, cum zicea... un prieten (?), odata...

Tot pe fondul „galagiei” dinauntrului am impresia ca lumea si mersul lucrurilor se ghideaza dupa alte „reguli” – scrise, nescrise, morale, valorice, decat cele pe care le stiu eu, pe care le cred eu normale, ca sustin mersul ...Universului.... Cine zice ca normalitatea mea e cea ... corecta? Vorba aceea „dreptatea mea in veci si cuvantul meu adevarul” nu se aplica decat divinitatii. A trimis-o prin fax unuia dintre apostoli si acesta a pus-o intr-o scriere...

Cine se aseamana se aduna. Cine se iubeste se inmulteste... Dar cand nu mai gasim asemanari? Cand nu mai gasim locul cuiva in viata noastra, cand nu il mai gasim pe listele nescrise de prieteni, cunostinte, amici? Cand nu mai gasim refugiu in el, un sfat, o vorba buna, cand umarul lui nu mai sta sa plangem pe el – poate si pentru ca posesorul umarului nu mai are chef sa ne asculte, cand nu il mai gasim ACOLO atunci cand avem nevoie – si nu numai la greu dar si la nevoi de impartasire a bucuriei, fericirii, bunastarii sufletului nostru, cand omul cu care ne-am asemanat... nu mai rasare... ce facem? Ce facem cand omul nu vrea sa aiba nevoie de tine, cand raul lui e al lui si umarul tau ii e nefolositor pentru ca ... asa e omul... Atunci ce facem? Hm, cate raspunsuri or fi la intrebarile astea... Toate dupa chipul si asemanarea fiecaruia, adica diferite. Si poate nici unul nu seamana cu raspunsurile mele la intrebarile astea... Raspunsuri care poate dau fiori, dezamagiri, lasa un gust amar ... Deci sa nu-mi mai raspund, nu?

Totul tine de definitii... Doar ca fiecare avem definitii diferite la aceleasi cuvinte. Ceva de genul vorbim impreuna si ne intelegem separat ...

Am sa astept pana dupa 15 ianuarie sa caut solutii sau sa incerc din nou sa inteleg lucrurile... Poate atunci astrele vor fi mai favorabile....

Astazi... Astazi este vineri si atat. Restul ma intereseaza ....

La multi ani!

2010-01-02T22:58:00.001+02:00

La multi ani 2010!

Cine?... Dumnezeu...

2009-12-15T18:34:00.001+02:00

Cum poti multumi indeajuns Divinitatii pentru ce iti da, mai ales bun, in viata ? Cu ce cantareste El maretia, cantitatea de multumire pe care i-o aduci ? In multimea de rugaciuni pe care le faci ?De cruci cand treci pe langa ... casele Lui ? Cred ca e mai mult la nivel de vibratie emotionala pe care El o simte atunci cand o ai... Cand ti se umple sufletul de drag de cineva sau de bucuria realizarii a ceva atat de important pentru tine. Emotie atat de mare incat iti vine sa plangi si atunci, daca iti aduci aminte ca pasii ti-au fost calauziti de El spre izbanda ta, Ii multumesti ! Din tot sufletul cu care te bucuri, din toata inima care vibreaza atunci cand te uiti la cel pe care il iubesti, care ti-e drag, pentru care esti fericit ca e in viata ta !

Dumnezeu nu citeste ziarul, nici carti – el i-a luminat pe toti care le-au scris, nici bloguri, nici mail-uri, nici jurnale... Dumnezeu ne citeste sufletele, pe toate... Mai clar si mai citet decat scrie in ele. Citeste fiecare zbucium, fiecare suferinta, numara fiecare lacrima a fiecaruia. Pe acestea le aduna ca un cautator de comori dar le alege ca un Neghinita pe cele amare de cele stralucitoare, izvorate din fericire si nu din durere. Si le face sirag si ni le va da cand vom fi... in fata Lui... Asa il vad eu pe El.
Romanul mai zice ca Dumnezeu nu bea rachiu si nici nu bate cu parul... Dar si ca pana la Dumnezeu te mananca sfintii... Acestea au sens in contexte...

Cine este Dumnezeu ? Sau nu asa se intreaba ? Nu asta este intrebarea corecta? Oare Dumnezeu nu il definim (desi este de nedefinit si infinit) fiecare... dupa felul si asemanarea noastra ? Entitatea poate fi definita, se poate descrie ? Cine sunt Eu? Pot spune? Ma pot defini ca entitate? Pot sa ma “adjectivez” cum sunt dar cine sunt....

Dumnezeu este aerul in care existam, copacul sub care ne ascundem de soare, pasarea care ne trezeste cu tril fermecator dimineata acolo unde Dumnezeu este pajistea cu flori minunate care se zareste de la fereastra camerei ... Dumnezeu este cerul pe care rasar in fiecare seara si palesc in fiecare dimineata doar pentru a rasari din nou seara stele, luna... Dumnezeu este soarele zilei... Dumnezeu sunt ochii mamei care-si priveste puiul dormind si plange de fericire... Dumnezeu este bratul iubitei pe care capul sufletului tau si-a gasit odihna ce-o credeai ratacita si de negasit... Dumnezeu ? El e Atat incat nu Il poti cuprinde cu gandul, cu privirea... Poate cu sufletul, dupa ce nu ai ramas decat atat : suflet, spirit, pur in fata propriei tale constiinte care e mai dreapta decat orice alta judecata. In fata Constiintei tale nu ai cum sa te ascunzi, sa te feresti, sa mimezi, sa minti !!! Acolo esti la fel de gol pe cat te simti. Acolo, in fata Constiintei, poti sa raspunzi Cine esti ! Acolo vei gasi raspunsuri ce aici par imposibil de dat... Sa fie Dumnezeu constiinta ? .............. .... ... ...

Si eu cu cine votez?

2009-12-04T17:06:00.008+02:00

Nebunie cu votarea asta, cu "cadindatii"... Un amestec dens de sila, scarba si dezamagire ma incearca atunci cand ma gandesc la subiect. De 5-6 saptamani m-a lasat televizorul! Pa, adio! No TV! Si e asa bine! Pe de o parte. Pe de alta...
Nu am vazut confruntarea Basescu-Geoana de aseara. Cica de rahat a fost... Mi-a relatat cineva care a vazut-o! Si citez: "Ne uitam la confruntare..se fac d ras reciproc..suntem de rasul lumii..:(:(:(:(", "Teatru ieftin cu prosti, pentru prosti!", "Nu ma duc la vot..mi-a placut de ge.oana..e mai sigur pe el..si base a fost la inaltime..habar nu am,ne-au paklit iar amandoi...niste kkti care se laudau si se contraziceau care miroase mai frumo!"...

Impartasesc toate aceste impresii. Sufar de profunda dezamagire la adresa politicii tarii noastre, la adresa guvernelor, la adresa conducatorilor! Mi-e scarba cand aud de ei!

La primul tur credeam ca stiu cu cine sa votez. Vroiam sa votez cu Antonescu, eram chiar incantata de idee. Am venit in seara aia de la mama si pana am despachetat, pana copil, pana catel, pana purcel...nu am mai ajuns la vot! Ce rau imi parea!!! M-am resemnat si speram sa intre in turul doi. N-a intrat. Zic asta e si viata merge mai departe. Intruna din zilele urmatoare vorbesc cu tata: "Vad ca Antonescu se aliaza cu PSD, il sustine pe Ge.oana" Circumspecta, in gandul meu: ce stie tata de politica, lasa ca vad eu pe la radio, intru pe net sa vad! Si STUPOARE! Crin Antonescu se aliaza cu PSD! Vaaaaaaai, ce nenorocire! Ce se intampla? Unde merge tara asta? Si ca sa inteleg caut o brosura cu prezentarea lui Antonescu. Si ce zice acolo, citez: "Traim in tara in care oamenii muncesc si platesc taxe pentru ca un grup de politicieni sa o tina din scandal in scandal si sa isi pastreze privilegiile. Am ajuns in ochii lumii o tara de scandaluri si de oameni fara cuvant. Totul, doar ca asa au inteles o mana de politicieni, aceeasi de 20 de ani,care se perinda la putere, sa-si pastreze unii altora banii si functiile. Sunt Crin Antonescu si vreau sa redau Romania romanilor..." Bla bla bla... Si un singur gand mi-a venit in minte citind aceste minciuni gogonate: pai domnule Antonescu, ce faceti dom’le? Dati mana cu aceasta « mana » corupta ? De ce domnule Antonescu ? Unde in doctrine se intalneste liberalismul cu socialismul, domnule Antonescu? Dati mana cu acesti “comunisti” pe care i-ati blamat si ne-ati urat sa nu ajungem sa alegem intre ei si iata-ne din nou in aceasta postura?! Nu am inteles miscarea dvs., a partidului din care faceti parte... Dar stiu sigur ca m-ati dezamagit ! PROFUND! Si mai rau este ca... nu va pasa!

Inchei tot cu un citat din cel care mi-a mai relatat din confruntare. Am intrebat : si eu cu cine votez ? Si mi-a raspuns: “Habar nu am..e rusinos sa nu stii cu cine votezi...e un drept de decizie cetateneask, kre s-a transformat intr-o dilema si o rusine... ”

Daca ma duc la vot, ca ma bate un gand sa nu ma duc, mi-e rusine de ce trebuie sa fac!

Ganduri de reconfigurare...

2009-11-13T14:25:00.003+02:00

Nici o minune nu are durata de viata lunga...Sunt doar Morgane imbietoare care dispar ca aburul diminetilor... Unii spun ca dureaza trei zile... Cica dragostea dureaza tei ani... Si daca aceste ... ziceri nu se adeveresc? Daca iti dureaza mai putin si una si cealalta? Daca te tezesti intr-o zi, mai devreme din minune sau din dragostea care ar trebui sa dureze trei ani?

Te adaptezi. Vezi daca mai este acolo ce te-a unit, ce te-a fascinat la inceput. Iei metrul si masori cata pasiune a mai ramas... Sau un pasionmetru...Ce ai la indemana. Vezi in ce s-a transformat dragostea aceea nebuna ce va unea si nu va lasa sa stati despartiti 5 minte, o noapte, o zi... Daca mai gasesti ceva inseamna ca mai e speranta de bine, de iubire, dragoste, sex cu dragoste. Si inseamna ca poti fi fericit in continuare...Trebuie doar ajustati parametrii calatoriei. Ca la GPS, stii? Cand ii dai o destinatie si te abati de la drum iti reconfigureaza traseul. Asa-i si in viata si in dragoste... Cel putin asta am invatat eu... Adaptarea este necesara pentru ca schimbari apar zilnic, saptamanal, lunar si mai ales anual. De aceea se face bilant la sfarsit de an, ca sa vezi coordonatele celui care vine sau, daca te tine, ale viitoruui...

Si inchei sperand...

Fara titlu...

2009-11-05T13:47:00.003+02:00

Hm...din nou pe aici...dupa mult timp. Nu stiu ce sa zic. Sunt multe dar nu as putea sa ma detasez de subiectivismul care ma incearca si sa insir viata mea aici...Nu ma incanta.

Dar... Cu fiecare zi care trece ne schimbam. Cu fiecare eveniment trait, cu fiecare situatie rezolvata sau nu, cu fiecare criza depasita sau nu si cu fiecare pas...ne schimbam. Cand esti singur cuc, merge. Ceilalti sunt mult prea coplesiti de propriile schimbari ca sa o observe pe a ta.

Ce ne facem cand suntem doi, impreuna, si fiecare se schimba, nu mai e la fel ca atunci cand ne-am cunoscut!? Cheia, daca mi se permite aceasta formulare, este acceptarea. Celuilalt si in primul rand a ta ca s-a/te-ai schimbat! Comunicarea felului in care te afecteaza schimbarea e la fel de importanta! Constientizarea celuilalt de propria scimbare e importanta!

Eu una sunt ... marcata de aspectul schimbarilor. Nu credeam ca voi fi la fel o viata-ntreaga dar... E ciudat sa ma vad acum si stiindu-ma cum eram inainte. Sunt fericita, de altfel, de schimbari. Ma bucur de mine, asa, in fiecare zi si ma bucur ca m-am schimbat. Chiar daca am mai pierdut cate ceva pe drum. Poate ceva din inocenta, din doza de romantism, din doza de optimism, visare... Acum cred ca primeaza rationalul, realismul... Un pic trist dar nu destul cat sa strice.

E frumoasa schimbarea... Si o vad in fiecare zi...

Din ciclul Romania, tara mea...

2009-06-22T18:17:00.001+03:00

Din pacate situatia e sumbra. Nu numai in invatamanat, ci peste tot in tara asta : administratie, politie, pana si biserica... s-a dus dracului. Si nimeni (de la inaltul nivel) nu face nimic. Am ajuns insa sa ma intreb ce se mai poate face? Am ajuns sa ma gandesc la ideea de a fi "cotropiti"de o CIVILIZATIE (americana,germana,chineza) si ... CIVILIZATI! Nu stiu daca NOI mai putem face ceva pentru noi si tara asta.
Ma uitam pe Discovery la un documentar cum au construit un mic LasVegas in Macau, un orasel mic din Japonia cred. Nici macar n-au avut pamant unde sa construiasca si au facut si pamantul. O enormitate, o monstruozitate de proiect. Si singurul meu gand era ca la noi in tara n-am fost in stare sa facem macar o autostrda functionala!
Am stagnat din crestere ca natie, ca porumbul pe timp de seceta. Si stagnam asa de 20 de ani! Ca sa vezi pana unde s-a ajuns cu gluma:

"D-zeu se hotaraste sa creeze lumea. Il ia pe Sf.Petru cu el si incepe:
- Pai...sa facem globul...asa, punem niste continente pe el, aici punem un desert saharian, mai la nord o Mare Mediterana, niste Alpi, o Campie Panonica...Un pic mai la est hai sa punem niste Carpati cu zacaminte aurifere, niste dealuri roditoare cu vii selecte, campii manoase, o Delta a Dunarii, o Mare Neagra...
- Doamne, il intrerupe Sf. Petru, nu ti se pare ca ai cam exagerat? In alte parti ai pus doar cate una din fiecare, pe cand aici ai pus din ce-i mai bun!
- Nu-i nimic, sa vezi ce popor o sa le dau !"

Am ras cand am vazut bancul si l-am citit dar a fost un ras amar, mai mult o grimasa provocata de un adevar crunt! Suntem condusi de incompetenti. Si noi suntem de vina, pentru ca noi i-am ales!

Tot despre ei ...

2009-05-16T11:48:00.000+03:00

Pot sa suport un barbat scuipand seminte pe strada sau cu gulerul patat, care ragaie zgomotos dupa masa si isi lasa sosetele pe dos cand se descalta... Daca e fidel, m-as duce pana in Iad si inapoi pentru el. Dar daca mi-a calcat stramb ... Il trimit singur ... in Iad !

...

2009-05-14T10:39:00.002+03:00

Barbatii sunt toti la fel. Cu exceptia catorva caracteristici care ii mai deosebesc foarte putin, toti sunt facuti din acelasi aluat!
Nu exista barbatul perfect...decat in mintea bolnava a femeilor!Perfectibili da - cum suntem toti, dar departe de perfectiune. Prea departe, mai degraba asta ar fi problema. Ce ma enerveaza si nu inteleg este de ce pretindem ca suntem ... perfecti? Si aici ma refer la ambele sexe.
Nu exista relatii perfecte. Nici nu cred ca isi doreste cineva asa ceva ... dar...

Si inca ceva ...

2009-04-14T15:41:00.002+03:00

Cand iti dai seama ca NIMIC din viata ta nu e intamplator? Ca totul este legat de un fir invizibil dar perceptibil la nivel psihic. Trebuie doar sa te opresti pentru un moment si sa te gandesti la cum s-au petrecut lucrurile si unde ai ajuns in momentul prezent! Cred ca toti pot face asta! Poate fi numita retrospetiva!? Sau mai bine introspectie?

Atunci ai toate sansele ca totul sa ti se para ciudat! Si sa constientizezi ca orice ai face tu lucrurile, cel putin par, a fi prestabilite: locul unde te nasti, cresti, scoala la care inveti, examenele – luate sau picate, oamenii intalniti ... Mai ales oamenii intalniti! Intamplarile prin care treci si care atunci ti se par asa fara noima, lipsite de sens. Atunci te intrebi DE CE? DE CE tu? Apoi, cand privesti inapoi vezi motivul/motivele pentru care s-au intamplat ATUNCI lucrurile asa ...

Dar pentru cati e o consolare gandul ca la un momentdat, nu cel prezent, lucrurile vor capata sens? Cati dintre noi ne putem detasa atunci cand situatiile in care suntem sunt de neinteles, zicandu-ne noua insine ca totul se intampla cu un motiv, chiar daca atunci nu vezi care e, ba dimpotriva?

Ca in multe alte situatii din viata, singura calitate care trebuie folosita, dezvoltata, aplicata este RABDAREA! Dintr-un motiv fericit am invatat ca rabdarea este raspunsul si solutia in multe situatii. Pierde-o si esti pierdut!!!

Si inca ceva ce trebuie sa realizam: IERI e trecut, MAINE astazi nu exista, deci ACUM este singurul care conteaza! Acum fa ce vrei sa faci, acum iubeste, acum plimba-te, acum pleaca fara sa te uiti inapoi, acum incepe daca vrei sa incepi ceva! Nu este nici un moment mai potrivit ca ACUM!

Traieste clipa! Traieste ACUM!

Poezie :)

2009-04-14T15:30:00.000+03:00

Aveam odata inspiratie,
Puneam cuvintele in slujba mea
Si faceam poezie.
Acum ma inteb ce s-a intamplat cu ea?
Cu inspiratia?

Si am stat si m-am gandit:
Acum traiesc ce n-am trait
atunci.

Atunci imi doream ce nu aveam,
Si-acum am ...

Si daca pretul pentru Acum e inspiratia
Atunci de bunavoie platesc.
Atunci imi doream ce nu aveam,
Acum iubesc !

...

2009-04-14T14:57:00.002+03:00

Legile rutinei la adulti sunt clar facute pentru a fi incalcate!

Fara nici o legatura cu propozitia ... Afara e asa urat!!! Si frig, si ploua! E naspa, nasol! Condamnati sa stam in casa si e plictiseala ... Politica de la TV deja imi provoaca greata, dezgust, voma, sictir de deja multa vreme! Telenovelele sunt tampite ... Da, da ma mai uit si la asa ceva si nu mi-e rusine :D Asa am invatat o spaniola de invidiat! Calculatorul cu internetul lui merge dar ma plictiseste, nu sunt chiar internauta! Si asta cand il deschid, ca in majoritatea timpului nu il deschid!...De ce-oi scrie eu aici? .........

In rest, viata e frumoasa, plina de evenimente, zilnic cate ceva nou ;)

Hai, sa fiti sanatosi ... ca eu m-am plictisit ....

As good as it get's...

2009-04-07T19:46:00.002+03:00

As good as it get's ... e numele unui film daca nu ma insel .... dar e si fraza ce caracterizeaza starea actuala. Mai fericita de atat nu am fost dar stiu ca voi fi ... De ce? Ei, poate voi scrie despre asta ... Poate nu ... ;)

Haaaa ...

2009-02-12T10:25:00.003+02:00

Intrebare la fel de veche ca si "cine a fost mai intai? oul sau gaina?" : MARIMEA CONTEAZA? Da, bre, da, marimea penisului, conteaza?

Ei uite ca nu are importanta aceasta marime!!!Stupoare? Logica este urmatoarea: vaginul este organul cu care penisul comunica pe aceeasi limba! Bine, mai sunt si alte organe dar cu alea comunica in limbi straine (oral, anal etc ...) Acest organ femenin are o profunzime medie de 8 cm si aceasta poate creste cu pana la 50% in timpul excitatiei sexuale dar nu se ajunge niciodata la mai mult de 12 cm. Mai stim un organ mic-mic care se face mare in timpul excitatiei sexuale? Da, ati ghicit, penisul. Ca in bancul cu Adam, Eva, pisica si spalatul vaselor! Pisica a vazut atarnand un ghemotoc care cu cat se juca cu el mai mult cu atat se facea mai mare ...

Deeeeeeci, este relativ rar ca un penis sa fie prea mic pentru a atinge fundul vaginului! Tinand cont de faptul ca zonele cele mai sensibile ale vaginului nu sunt localizate in profunzime!!!

Vaginul ar avea problema, dar nu neaparat, cu latimea! Ea este variabila: poate avea zero cm in repaus, deoarece este o cavitate cu pereti lipiti, si poate merge pana la 10 cm in momentul nasterii! Are o mare elasticitate, care isi dovedeste importanta in timpul raportului sexual!

Deci, vaginul nu isi pierde totusi tonicitatea intratat incat sa nu mai ofere senzatii agreabile penisului. Vaginul este de fapt un organ motor, si nu doar un receptacul pasiv. El se poate micsora sau destinde in functie de gradul de contractie al muschilor care il inconjoara.

Concluzie: oricare ar fi dimensiunea penisului si oricare ar fi dimensiunea vaginului, aceastea sunt organe care se adapteaza unul la celalalt! Corpurile barbat/femeie sunt concepute pentru a fi COMPLEMENTARE! Adica pentru a se completa reciproc!

Ce bine ar fi ca toti barbatii sa stie aceste informatii si sa nu-si mai puna intrebarea idioata: o fi destul de mare? Oricum trebuie sa fii destul de slab de inger sa iti pui asemenea intrebare! Da dovada de lipsa de incredere in propria persoana ... parerea mea!

Nu scriam asta daca, in prealabil - ca nu am lighean ... pentru cunoscatori de bancuri - nu as fi crezut ca e atat de logica si la subiect!

Distractie placuta!

PS: Mentionez ca aceste informatii le-am gasit pe ele.ro

Alta idiotenie made in Romania

2009-01-31T19:33:00.003+02:00

Mai nou, comerciantii din piete, de branza proaspata, de oi, vaci si alte laptarese, sunt obligati de UE sa isi ambaleze produsele in pungi sau folie. Explicatia: pericol de toxinfectie alimentara! Pana acum nu a existat acest pericol, fir-ar ma'sa a dreaq???? Pana acum nu s-a plans nimeni si acum da si in micii intreprinzatori. Ne obliga sa mancam rahaturile de branzeturi de prin supermarketuri care dupa 3 zile prind mucegai si nu mai poti manca sau au gust de cauciuc...

De rahat...parerea mea ...

...

2009-01-29T14:51:00.003+02:00

Ca raspuns la postul lui http://unsimpluom.blogspot.com/ "terapia prin ras" ...

Asa ne scoatem, ca suntem un popor care stie sa faca haz de necaz. Ha-ha-ha, ce rau e! Lasa ca maine va fi si mai rau! Ha-ha-ha!!!

Asta e problema noastra! Suntem niste idioti - si cer scuze oricui se simte jignit de aceasta caracterizare - care doar atat mai stiu sa faca: haz de necaz! Si ne trezim dimineata urmatoare ca e si mai rau!

Pana cand vom mai putea fi poporul asta? Hazul de necaz nu ne-a salvat niciodata din necaz! Sau ma insel? Da-ti exemple si ma contraziceti, va rog! Va implor!

Asta ne da putere? Helloooooo, peste tot banul iti da putere, nu hazul de necaz! Asta iti lasa doar un gust amar, mai amar ca fierea dupa ce termini de ras, si dezamagire ... ca iti dai seama ca razi cand, de fapt, poate ai vrea sa plangi, pentru ca nu e de ras!

Suntem niste amarati de clovni, vai mortii nostri, asta suntem! Condusi de papusari puternici - a se citi OAMENI CU BANI care nu fac haz de necaz, ci isi vad de interesele personale si le e cald si bine la adapostul conturilor lor grase de prin alte banci in alte tari!

Asa ca, draga popor roman, n-ai vrea sa inveti sa faci si altceva in afara de haz de necaz? Asta nu-ti umple nici maruntaiele saturandu-te si nici datoriile nu ti le plateste!

WAKE UP AND SMELL THE SHIT YOU'RE IN! Because YES, WE ARE IN A BIG SHIT, MY FRIENDS! ;)

Ce zi posomorata ...

2009-01-28T11:44:00.003+02:00

1. Netul merge de cacat. Astept 5 minute sa imi deschida o pagina :(( Nu ma mira, e the usual way of being ... De ce mi-ar merge mie netul bine cand totul e de cacat peste tot: in tara, in lume... ??? Nuo?
2. Si mai rau decat 1. ma f..e o leneeee ... ceva groaznic. Cred ca leneveala o sa fie starea de astazi. Ce mama ma'sii? Dar tre' sa fac tocanitza de cartofi ... Hm...

Si eu care nu am nimic impotriva vremii posomorate! Astazi cred ca "nu aveam", pentru ca acum "am" .... La naiba!

Televizorul prosteste, iar daca nu te lasi prostit te deprima si tot iti face ceva. Nimic bun, nimic frumos, nici o veste buna. Numai tragedie, teroare, inghetare de salarii, politica de cacat a conducatorilor nostri, demagogie, buget inca nenascut etc. etc. etc. Deci nici TV-ul nu mai e o optiune. A, ne-au ramas Animal Planet si Discovery. Dar parca si astea te deprima cand vezi cum in alte tari exista o politie si un sistem de sanatate veterinara eficiente si animalele sunt tratate muuuuuuuuuuuuuuuuuuuult mai bine decat oamenii din Romania si cat de avansati sunt unii in tehnologii si se ocupa cu studierea Universului, construirea de zgarie-nori tot mai mari, decodarea diferitelor dezastre si catastrofe care i-au lovit si luarea de masuri pentru a evita eventuale repetir-uri (gen, frate, ne-a lovit uraganul New Orleans-ul si ne-au cedat neste diguri; pai nu erau bine facute, pai sa plateasca cei care au gresit, cu ceva timp in parnaie, si sa refacem digurile pe rau in jos, altele mai trainice si mai frumos -- ca sa pastram rima!!!!; sau ni sa prabusit un Airbus ca i s-a rupt paleta de directie din coada avionului ca era din material compozit; din ce cauze s-a intamplat asta? pai hai sa vedem ce e cu materialul asta; pai hai sa verificam toaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaate avioanele din categoria prabusitului ca sa nu mai avem astfel de dezastru!! s.a.m.d.)

Da, e deprimant sa vezi cat de TARAN esti! In ce TARA de cacat traiesti care nu are nimic sa-ti ofere. In afara de peisaje superbe, pe care insa avem grija, tot prin taranismul nostru innascut, sa le distrugem cu micii si berea in aer liber, mizeria lasata in urma etc. O tara care in secolul vitezei nu are o autostrada ca lumea, in care, dupa cum zicea un contemporan pe care il admir, daca flegmeaza putin din atmosfera se incurca si se opreste circulatia, nu mai ruleaza nimic pentru ca ploua, ambuteiaje, claxoane, nervi... Doar pentru ca natura isi urmeaza cursul. Sa asteptam cu nerabdare primavara? Nuuuuuuuuu! Ca o data cu dezghetul vom avea obisnuitele si dezastruoasele inundatii. Oamenii vor suferi DIN NOU ... Noi, cei care ii vom vedea la televizor, le vom plange de mila ... De ce? Pai de unde bani sa consolideze diguri sau sa se lucreze la infrastructuri care ar putea impiedica astfel de catastrofe? Dar bani de vila nenorocitului de edil s-au gasit! Nu i-au din banii de investitii ca sa dea salarii, ca de, tre' sa suga si ei de undeva, nuo?

Scarba este cuvantul de ordine! Marea scarba nationala ... La asta asistam cu neputinta prostului!

Sa traim bine?

Romania - incotro?

2009-01-27T12:50:00.002+02:00

Situatia e de asa natura incat petrec mult timp acasa. Si asta nu se va termina curand. Drept urmare, cred ca am facut un obicei (uneori pare a fi prost!) sa ma uit foarte mult la stiri si dezbateri pe diverse teme interne, nationale si internationale, cand apare cate ceva. Si, sa zicem, mai stiu despre ce se intampla in Guvernul ce ne conduce si in tara, in general.

Capul de afis in zilele acestea la tinut moartea unui anonim domn Constantinescu in unul din mirabolantele spitale, din tara de kkt in care ne ducem traiul, si anume Spitalului Judetean de Urgenta Slatina. Om care a fost plimbat intre sectii timp de 4 ore fara a fi bagat in seama de nici un halat alb. Intr-un final si-a dat obstescul sfarsit Doamnei in negru si a scapat, fara voia lui, de mizeria acestei vieti.
La Galati, un bebelus nou nascut pleaca acasa cu ruptura de femur neobservata de nici un doctor. Parintilor li se serveste gogoasa ca umflatura de la picior e din cauza vitaminei K administrata. Si asa vad cum copilul "urla ca din gura de sarpe" la fiecare schimbat de scutec sau la orice alta miscare. Cand se hotarasc si merg la control afla cu stupoare ca la nici doua saptamani bebelusul lor a suferit o ruptura de os. Ce faci atunci ca parinte? Pe cine omori prima data? Pe cine tragi la raspundere?

Exemplele pot continua. Cutia Pandorei este plina de asemenea exemple din sistemul de sanatate romanesc.

Cum e posibil asa ceva? Ei, uite asa!

In toata aceasta nebunie, situatie absolut SF-ista si mai rau de atat, se aud mii de voci: unele care dezvaluie mii de alte cazuri de abuz in spitalele din Romania, altele care incearca sa aduca scuze la adresa cadrelor medicale: "personal insufient" este cea mai frecventa; alta bineinteles, da vina pe bolnav (si am observat ca aceasta concluzie e trasa de cadre medicale!!!) - faptul ca se merge pentru orice durere la camera de garda, la urgente, chiama repede salvarea, in loc sa se treaca mai intai pe la medicul de familie si de asta se fac cozi la urgente si sunt suprasolicitate cadrele medicale, care, de altfel, sunt "de buna credinta" si abia asteapta sa-si faca datoria!!! Se vede ca acestia nu au mers vreodata in viata lor la medicul de familie care:
1. are un program gen: L,Mi,V de la 08:00-14:00 si Ma, J de la 13:00-20:00.
2. nu respecta programul nici picat cu ceara. Daca te duci de la 08:00 poti sa fii sigur ca vine de la 09:00, 15 minute mai astepti pana se acomodeaza si apoi incepe consulturile.
3. pentru o parafa pe vreun concediu sau vreo trimitere astepti cu orele pentru ca dna/dra asistenta nu se oboseste sa iasa la usa si sa intrebe: "Idiotilor care imi platiti salariul, ce va doare? De ce asteptati aici? Va pot ajuta cu ceva?"
4. plafoanele pentru compensate sunt sublime dar lipsesc cu desavarsire.
5. medicii de familie nu au program de noapte si cine a mai pomenit, auzi, sa deranjezi medicul noaptea pentru ca tu crezi ca o sa mori de durere? s.a.m.d.

Traim intr-o tara care este in picaj liber. Directia e de mult pierduta de catre conducatorii incompetenti care s-au perindat in scaunele confortabile si calduroase de la Cotroceni, PiataVictoriei si Casa Poporului, carora nu le-a pasat, nu le pasa si nu le va pasa niciodata decat de propriul buzunar si propria bunastare! Ies pe sticla si mint cum respira. Au tupeul sa-si reproseze unii altora situatiile grave din tara, dand vina fiecare pe celalalt atunci cand osul nu mai e in posesia gurilor lor hulpave si burtilor lor vesnic nesatule. Te apuca scarba cea mai mare cand ii auzi si vezi!

Incotro ne indreptam? Spre nicaieri! Si strainatatea e in criza asa ca nu mai primeste sclavi din lumea a treia... Pentru ca asta suntem: lumea a treia.

O tara frumoasa Romania ...... pacat, maaaaaaaaaaaaaare pacat ca e locuita .... de romani!

Asa se cheama ...

2009-01-20T16:58:00.004+02:00

Si in sfarsit ajung si la scris … Si mai stiu ce vroiam sa scriu? Da ... Vroiam sa scriu despre o granita! Fina sau nu! Poate dimpotriva, atat de evidenta si clara.

Am citit pareri peste pareri. Cele mai multe pentru diferenta, sustinand-o. Diferenta in care am crezut si eu. Dar pe parcurs am descoperit altceva. Si nu ma deranjeaza. Poate pentru ca, intradevar, si eu admit o diferenta dar ... asa cum zicea cineva „mecanismul e acelasi”

Unde se termina „a face sex” si unde incepe „a face dragoste” ? Asta era ideea la care, de altfel, m-am gandit destul de mult.

Una cred implica, fara echivoc si drept de apel, pe cealalta: a face dragoste implica a face sex. Deci?
A face sex: se introduce dansa-n transa! („a” a se citi „a” din „a carcoti”)
A face dragoste: se introduce dansa-n transa cu dragoste!
Prima implica pasiunea de moment, cand pur si simplu o faci cu cineva pe care nu cunosti pentru ca ti s-a sculat ... cheful, asta ca sa fie valabil pentru ambele sexe!
A doua implica tot pasiune doar ca de data asta pasiunea este canalizata asupra unei singure persoane, care te incita si excita, pe care o visezi si pe care ti-o doresti, in pat si in suflet! La care te uiti si nu iti poti lua parca mainile de pe ea!

A face dragoste cred ca a fost inventata de adolescenti si as putea fi sigura ca de o adolescenta!!! Atunci mai ai sanse "sa faci dragoste" si sa crezi cu atata convingere ca e diferit de a face sex! In adolescenta! Pentru ca baietii sunt cei care fac SEX! Baietii (nu barbatii, care sa zicem ca ar mai admite ca „fac dragoste” pentru ca au mai crescut, si experienta POATE le-a mai aratat si o alta fata a actului sexual, POATE le-a mai scos in cale o femeie care sa le demonstreze ca nu toate femeile sunt curve asa cum erau convinsi etc etc etc) cand vorbesc intre ei, mai ales de prima data, nu se intreaba: „coaie, ia zii mah, ai facut si tu dragoste?” Ma prapadesc de ras numai imaginandu-mi o astfel de scena!!! NU! Ei se intreaba: „coaie, ai scapat si tu de virginitatea ta? Ti-ai tras-o? Ai facut SEX?”

O sa citez o prea draga prietena, ca sa nu spuna ca am plagiat-o :D : „Asa se cheama” zice ea, respectiv „cand te loveste pasiunea si faci sex cu unu' sau una pe care il/o vezi in discoteca - se cheama ca faci sex; cand faci sex cu omul pe care-l iubesti faci dragoste, asa se cheama. De fapt faci tooooot sex!” Tot ea a spus ca „a face dragoste e doar o forma de exprimare”. Totaaaal de acord! Diplomatica, as spune eu, si pentru a nu viola, de exemplu, timpanele si virginitatea mintilor copiilor cand vorbim despre sex si, din intamplare, se afla prin preajma. De asemenea, era necesara o asemenea expresie pentru compozitiile muzicale siropoase! Ia sa ne gandim numai la una, „All by my self”: „When I was young/I never needed anyone/ Making love was just for fun/ Those days are gone!” Acum hai sa rescriem textul: „When I was young/I never needed anyone/ Making sex was just for fun/ Those days are gone!” Cum cacat sa zica asa? Nu. Tocmai de aceea s-a recurs la diplomatica expresie „a face dragoste”.

In afara de diplomatica, expresia este si romantica! Da biiiine la gagici si numai la gagici! Chiar si in cuplul legat de sentimente puternice, notiunea este ... exprimata altfel, desi e vorba de acelasi lucru si amandoi sunt constienti de asta. Fapt ce vine in sustinerea „teoriei” mele. Sa zicem ca cei doi „au facut dragoste” seara trecuta. Astazi ea se intalneste cu prietena cea mai buna si ii va povesti ca a facut dragoste si a fost asa frumos (parca si vezi acea clipire galesa din gene ca emoticonul de messenger ;;) !!!) El se intalneste cu prietenul lui cel mai bun si avand acel zambet pe care numai o partida extraordinara de sex ti-l poate aseza pe buze (si cred ca mai rar la barbati dar de ce nu?!), ii va raspunde prietenului „We had sex last night too! And what a fuck we had !!!” (suna mai frumos si mai bine in engleza!) Deeeeeeeeeeeci ..... Ba mai mult, depinzand de fiecare in parte, sunt cupluri in care isi vorbesc exact asa: „Ne mai f..em si noi?”, „De cand n-am mai facut sex!?” etc Sa insemne asta ca cei doi nu se iubesc? Sau ca nu ii leaga cele mai puternice si pure sentimente? Nu e cel mai romantic mod de a sugera ca vrei sa ... patrunzi in cele mai adancuri locuri ale fiintei dar .... Sa nu-mi spuna mie cineva ca daca ti-o tragi cu iubitul pe masa din bucatarie sau la dus asta e „a face dragoste” !!! E sex! Iar cei doi se iubesc. Dar e sex!!!!!!!

Sa inchei? Ca e sau nu totuna „a face dragoste” cu „a face sex” intotdeauna sunt implicati doi! Importanta actului ... pardon, placerea nu importanta, este data de perceptia fiecaruia dintre cei doi. Daca ei ii place sa considere ca face dragoste n-o sa fii badaran (a se citi prost idiot) sa sustii ca nu, tu faci sex dom’le, nu dragoste. Iti asiguri asa ... „dragoste cu tine insuti” sau abstinenta, ducand pana la rupere de relatie. Totul trebuie adaptat din mers. Intr-o noapte nebuna de sex, one night stand cum ii zic frati de-ai nostri intru Pamant , barbatul are noroc si dreptate sa sustina ca face sex. Daca partenera sustine altceva ... ar face bine ca el sa recurga, de data asta la abstinenta si sa caute alta gaura de introducere a cheii. Inseamna ca femeia are probleme serioase cu capul si risca sa faca din problema ei si problema lui!

„A face dragoste” tine de acordarea reciproca, fina si aproape perfecta a instrumentelor orchestrei. Adaugi si sex si muzica este sublima!

Faceti ce vreti! Dar nu alegeti!

...urmeaza

2009-01-13T10:44:00.001+02:00

Astazi am treaba, lucruri de facut... Dar o sa-mi fac timp sa postez ceva interesant in curand...Cred ca va fi interesant! La cati viziteaza acest blog... :))))
O sa lansez o intrebare!

To be continued ...

Un nou an ...

2009-01-06T16:30:00.002+02:00

... un nou inceput ... Si ce inceput! La multi ani!

31 Decembrie - bazaiala, foiala prin casa, ultime retusuri si pregateli. Ramanem acasa intr-un final. Ce bine! Noi doi si o burtik :D Dushuri, alte pregateli ... E ora 22 deja ... Oau, doar 2 ore si suntem in 2009! Pestele in cuptor, tortul si sampania in frigider. Liniste, calm, cuvinte frumoase, priviri, alintaturi, mangaieli ... Vine, vine! Repede, sampania!
9,8,7,6,5,4,3,2,1 LA MULTI AAAAANI! 2009 LA MULTI ANI!

Si atunci o ploaie de dorinte, planuri, idei, urari ... Nu le spun, sunt ale noastre. Si le vom urmari, le vom implini, ne vom implini, ne vom respecta, ne vom iubi, ne vom alinta si mangaia, ne vom spune cuvinte frumoase, ne vom certa de dragul impacarii (dar din martie incolo :D) ... Ne vom plimba, vom pretui prietenii si vom face loc celor ce vor sa intre in cerc, vom pretui familia, a mea si a lui, mai ales pe-a noastra.

Voi iubi viata, aerul respirat, compania celor din jur, voi ruga timpul sa isi faca datoria si sa cearna prietenii, ma voi ruga sa ramanem destui in sita!

La multi ani, 2009!

...ganduri...

2008-12-09T14:54:00.004+02:00

Vine Craciunul ... Mai e pana atunci dar se apropie, cu fiecare zi mai mult. E o stare anume care parca ... parca ii cuprinde pe toti ... Sau pe majoritatea... Multe puncte de suspensie... Am observat ca folosesc destul de des aceasta punctuatie ... Revenind la Craciun, pot sa spun ca e perioada mea preferata. Imi place iarna, frigul, zapada ce insoteste anotimpul. Abia astept sa ajung acasa de Craciun. In anul asta asa special, asa plin de bucurii, fericire... Cel mai frumos an din viata mea ... Da, pot sa spun asta. Din suflet. Atatea lucruri pentru care trebuie sa fiu recunoscatoare! Cine a zis ca nu aduce anul ce-aduce ceasul ... a stiut ce zice.

MULTUMESC ... Cui? Oricui ma aude cand zic asta. Multumesc Lui in cea mai mare parte, bineinteles. Lui, adica acelei forte divine care face si desface tot si toate. Care nu lasa nimic la voia intamplarii, care le stie pe toate ...

Nu cred in liberul arbitru foarte mult, poate chiar deloc. Chiar cred ca nu suntem in stare sa ne guvernam propriile vieti... Chiar atunci cand ne aflam la rascruce, drumul pe care il alegem este, cred, dinainte prestabilit. De El. Sau nu? Ma contrazic putin pe mine, nimik nou in asta :)) Si asta pentru ca exista evolutia spiritului care trebuie sa iaba loc pe parcursul vietilor ;)

Cum am ajuns la asta de la Craciun? Atat de usor! :))

Mos Nicolae ...

2008-12-05T13:35:00.003+02:00

In seara de 5 spre 6 Decembrie se zice ca vine pe la ferestre Mos Nicolae. Se uita sa vada care copii sunt cuminti si dorm si le lasa in ghetute dulciuri si cadouri mici. Dar tot el este cel care ii pedepseste pe cei care au facut nazbatii si n-au fost ascultatori. Pentru ei are pregatite nuieluse pe care le lasa in ghete...

Asta era povestea cand eram mica... Ce s-a intamplat intre timp? Intre timp am plecat de acasa si de cele mai multe ori nu eram cu ai mei, care stiu eu ca erau intermediarii lui Mos Niculae, deci in dimineata de 6 Decembrie ghetutele mele erau goale. Mos Niculae n-a aflat intre timp ca mi-am schimbat adresa dar ca tot fata cuminte am ramas :D....

Mai in gluma mai in serios, mi-e dor. De Mos Niculae, de dimineata de 6 Decembrie petrecuta acasa, de atmosfera acestei sarbatori. De sarmalele de post, pestele prajit si pilaful facut la bunica, de gutuile coapte in cuptorul sobei cu lemne, de pregatirea pentru hramul bisericii din sat ... Mi-e dor acum sa fiu copil din nou. Drept pentru care si acum mai sper ca Mosul imi va lasa si mie ceva, acolo in ghetute, si acum la varsta asta ...

Ma gandesc serios si abia astept sa imi vad copii. Sa traiesc prin bucuria lor frumusetea acestor sarbatori, de fapt, a tuturor sarbatorilor care aveau si o altfel de semnificatie in afara de cea religioasa. Semnificatia sufleteasca.

Mos Nicolae, sa nu uiti sa vii si pe la mine...

...continuarea

2008-12-04T14:56:00.002+02:00

Da, dupa cum ziceam. Este stresant sa nu te poti folosi de tine in mod normal, natural. Si asta mi se intampla atunci cand sufar diverse mici accidente, casnice sau nu. Si atunci ma gandesc la ceilalti: care nu au o mana, un picior, un deget; carora le lipsesc simturi sau care ... pur si simplu, din pacate au probleme. Si ma intreb: de ce au ajuns asa? Raspunsul nu il am niciodata, sunt oameni straini, pe care nu ii cunosc dar pe care ii vad pe strada ... Si imi dau seama cat poate sa le fie de greu!!! Si cata suferinta le pot cauza aceste lipsuri :( Si as vrea sa am o putere sa fac totul sa fie bine, toti sa fie sanatosi, problemele sa se atenueze pana la disparitie ... As vrea sa am o putere prin care sa fac din mizerie curatenie, din suferinta fericire, din plans un zambet cald, ura in dragoste ...

Vorbea la un momentdat cineva de conceptul de schimbare a lumii, bineinteles, in mai bine, in mai frumos, in mai fericita! Iar altcineva de schimbare a atitudinii generatiilor urmatoare, sa le crestem in afara prejudecatilor si mizeriilor actuale, existente atat de pregnant in peisajul romanesc mai ales! Vreau sa cred ca toate aceste schimbari sunt posibile si tind sa cred ca sunt. Daaaaaaar sufar de un scepticism care nu imi permite sa fiu foarte optimista. Din pacate. Nu pot decat sa sper ca e o ... faza prin care trec. Eram caracterizata, poate inca sunt dar am uitat ca sunt, de o stare vesnica de optimism, ca totul va fi bine, ca cineva acolo sus ne iubeste si ne va lumina calea spre bine. Dar asta pare a se fi intamplat atat de demult, cand eram mult mai inocenta, cand nu era atata informatie si atatea stiri zilnice cu nenorociri .... Cand aproape totul mi se parea o gluma, usor de facut, prea putin complicat ...

Ma intreb: cum m-am schimbat? Cand? A fost de azi pe maine sau s-a intamplat atat de natural si normal incat nici nu mi-am dat seama? Si imi si raspund singura la aceste intrebari, si stiu si ce m-a schimbat, si cand, si de ce ... Imi doresc cateodata sa redevin copil, sub protectia si ocrotirea parintilor, sa am iar zile fara griji sau responsabilitati majore, sa ma cert iar cu sor'mea cine spala vasele duminica dupa masa de pranz si sa o pacalesc iar sa le spele ea :)) Astazi nu ne mai permitem sa ne certam. Deloc! Timpul e prea scurt. Nu are rost, suntem, cica, oameni maturi care se inteleg altfel, care comunica... Si e bine asa ... Si imi zic ca ceea ce sunt, cum sunt acum e bine. Si pentru asta le multumesc celor care au contribuit la dezvoltarea, schimbarea asta a mea, transformarea asta ... Parca sunt la decernarea premiilor Oscar, incep cu multumiri :))

Ma transform pe zi ce trece mai mult, pe propriu, fizic :D si psihic. Totul parca se transforma in jurul meu ... Si iarasi e bine. Cat tine de mine transformarile pe care le pot eu influenta vor fi in bine, in ideea de respect pentru mine si pentru ceilalti ...

...

2008-12-02T16:31:00.002+02:00

"Friptura" din postul anterios s-a terminat intr-o rana urata ce a necesitat pansament si imobilizarea individuala a celor 2 degete afectate de la mana stanga :)) Bine ca e stanga. Ma simt, astfel, putin handicapata... Ma enerveaza la culme cand nu ma pot folosi de mine la intreaga capacitate, cu toate functiile in ordine...

TO BE CONTINUED...

Intrebarea zilei: "Pentru ce?"

2008-11-27T12:39:00.006+02:00

M-am fript ieri cu ulei la 2 degete facand snitele. Acum am 2 basici de mare frumusete ...

Pentru ce? Intrebarea zilei de azi este : „Pentru ce?” La asta as vrea neste raspunsuri dar ... Cui sa le cer? Sa mai pun totusi intrebarile? Ce rost are? Ma descarc eu ... Cacat... Exact ...
Care este scopul zbaterii noastre pe cacatul asta de planeta pe cale de disparitie? Ne zbatem inca dinainte sa vedem lumina zilei. Si provocam senzatii extraordinare mamelor noastre. Si ele zambesc si se bucura si sunt atat de fericite sa ne simta acolo, inauntru, dand la o parte toate organele, dezordonand ordinea, ca sa ne facem loc, sa crestem prin grija lor deosebita la ce mananca, la ce fac, cu ce creme se dau, ce medicamente iau ... Si apoi venim pe lume si, pana ajungem sa ne purtam de grija singuri, ii necajim pe parinti cu grija ce ne-o poarta. Tot timpul alerti, tot timpul in priza si in criza. Atenti la ce facem, la ce mancam, la ce creme folosim, la ce medicamente luam, ce prieteni avem, ce locuri frecventam ...

Si ajungem si la momentul cand ne luam fraiele vietii in propriile maini ca sa ii mai scutim si pe ei de griji, ca de ajuns cat ne-au cautat in coarne – parerea noastra, oricum ei nu inceteaza vreodata la a-si face griji, oricat de independenti am fi!!! Si, ca in povestile considerate normale – ca oricum s-a distorsionat in asa hal lumea asta incat nu mai stii ce e normal si ce nu, gasesti broasca cea urata, o saruti, se transforma in print/printesa, te casatoresti, faci copii – deci devii la randul tau un crizat, atent la ce face copilul TAU, la ce mananca,la ce creme foloseste etc., si traiesti fericit/a pana la adanci batraneti! Toti vor zice: „Cacat, asta chiar e cliseu de poveste, viata reala nu e asa!!!”

Partea proasta in toata povestea este ca ... viata reala nu e chiar asa! In viata reala te frigi la degete cand faci snitele, cu ulei fierbinte si doare! Ca draq! In viata reala gasirea printului/printesei nu echivaleaza SUB NICI O FORMA cu fericirea vesnica, linistita si pasnica din povesti! Povestile ne zic doar ca printul si printesa s-au intalnit! Nu si cum a decurs viata lor pana la adanci batraneti! Exista toate sansele ca ajungerea la adancile batraneti sa aiba loc, si in acele momente ei sa fie fericiti! Dar de ce nu s-a deranjat nimeni sa continue poveste si sa ne descrie si viata de pana la batraneti? Cand printesa spala, gatea, crestea copii, se certa cu printul ca nu mai au destui arginti etc ... Aaaaa, asa e, printesele nu faceau asa ceva. De ce? Ca ele aveau slujitori, servitori!

Povestea s-a transformat astazi in cu totul ... alta poveste! „Printesele” sunt proprii lor servitori si ai celor de care au grija. Nu au servitori, iar motivele de cearta cu „printul” sunt atat de diverse si stupide adesea incat ... A ajunge la adanci batraneti e o provocare pe care sa o accepti sau nu, de la viata! Fara macar sa stii ca vei ajunge acolo! Faci cancer mamar sau de ovare la 30 si ceva de ani si aia esti! Sanse acum ai, ca partea buna a erei noastre este ca stiinta s-a dezvoltat in favoarea noastra, a sanatatii noastre.

Astazi povestea nu mai aceeasi nici macar cu cea a "printeselor" de acum 20 de ani. Astazi totul e atat de schimbat incat te sperie cateodata sa te mai gandesti la adancile batraneti! Astazi tot ce TREBUIE sa faci este SA TRAIESTI CLIPA pentru ca, sa-mi bag picioarele, asta e singurul lucru care e intradevar al nostru: Clipa! Asta amagindu-ne putin, ca si Clipa asta ne-o da ghemul ala invizibil care se deruleaza totdeauna inainte, niciodata inapoi, intotdeauna spre imbatranirea noastra ... Astazi la moda este egoismul, starea de bine a propriului Eu! Daca Eu-lui nu ii este bine, ce fac printesele si printii zilelor noastre? Fug. Spre a cauta o stare de mai bine pentru Eul lor. O stare de mai bine intr-o alta relatie, intr-un alt oras, intr-un alt job! Este egoism? Sau putem sa punem intrebarea de ce nu mai lupta nimeni pentru a razbate? Impotriva unui sef nenorocit sau pur si simplu rautacios, impotriva terminarii unei relatii zicand „nu se mai poate” ... Ce e mai rau? Ce e mai bine? Sau ce e mai usor pentru Eul meu? Cred ca mai degraba asa se pune intrebarea!

E complicat raspunsul la astfel de intrebari ... cred. Cred ca poate face subiectul unei nopti albe de filozofeala cu prietenii, la un pahar de orice, dupa preferinte ... dar cred ca alcoolul va avea cei mai multi adepti intr-o astfel de seara.

Viata, cateodata, e multa si copleseste, si te face sa iti pui intrebari care adesea iti raman fara raspuns, cel putin pe moment. A-i face fata o fi scopul? A-i arata ca, na futu-ti pe ma’ta de viata, nu ma las si merg mai departe?! Daca ai noroc – deja aceasta capacitate de a procrea tine de noroc, fluturii, loviturile gingase, blande de pe dinauntru ale fiintei care te va criza mai tarziu, visele tinand-ul in brate ... toate astea iti pot raspunde la intrebari. Fara sa vorbeasca ...

A nu renunta fara o lupta strasnica inainte, acesta cred ca este raspunsul de multe ori. Chiar daca din lupta iesi zdrente-zdrente stii ca ai facut tot ce puteai TU face dar ... nu s-a putut mai mult. Si atunci ii cauti Eu-lui tau starea de mai bine ...

That special kind of friend ...

2008-11-20T11:17:00.002+02:00

Am descoperit un lucru care ma enerveaza.
Sunt genul de persoana care ARE NEVOIE sa fie in contact tot timpul cu prietenii si cunoscutii. Asa si asta e ideea mea de ... prietenie (?). Datorita diferitelor situatii in care ne arunca viata, nu tot timpul acest contact este posibil (telefonic, mess, mail). Si sun si nu mi se raspunde; las offline si nu mi se raspunde si bineinteles, mail sau mesaj, si nu mi se raspunde... Si ce fac atunci? Ma enervez, ma supar - pe mine ca insist (si imi promit si-mi jur de fiecare data ca nu mai insist, ca-mi bag picioarele si sa sune daca vor sa stie de viata mea) si pe prieteni ca nu raspund, incep si fac scenarii despre ce s-ar fi putut intampla, de ce nu raspund, or fi patit ceva, am facut eu ceva (desi, cred ca atunci cand fac cate ceva stiu si mai cred ca am invatat sa si zic "imi pare rau, iarta-ma") etc etc ...
Ieri, dupa incercari chinuite, contact cu chiu si vai, abia-abia am reusit sa ne vedem, eu si ea, prietena mea veche si atat de draga, R. Am mancat la mine, am inceput cu povestirile noastre dintotdeauna, a fumat, am baut o cafea, am plecat la "Maria" sa mananc amanadina la care tanjeam de deja 3 zile si am mancat si cate o prajitura. Apoi am plecat din Aviatiei pana la Gara de Nord pe jos, vorbind, discutand, confesand, aberand... Si ce bine a fost! Ca si cum toata acea lipsa pe care am resimtit-o legat de prezenta ei in viata mea n-ar fi existat vreodata! Toti nervii mei si supararea...Unde au disparut? In conversatie, in impartasirea starii de spirit una alteia, in pasii rataciti in frigul amortitor (?) al serii, care cand a venit? Si de ce? Ca trebuie sa ne despartim acum: ea sa mearga la ea, o astepta in masina sa o duca acasa; eu sa merg la mine sa il astept cu prajiturile luate la pachet pt el, bineinteles...

Ca vor veni, probabil si alte zile in care nu-mi va raspunde la telefon sau mess, cred ca de asta sunt sigura. Intotdeauna sper sa ma insel si sa ne auzim macar o data pe saptamana... Dar ma scoate din sarite sa stiu, asta este lucrul care ma enerveaza atat de tare (si ma bucura in acelasi timp, intratat incat nu stiu care sentiment e mai puternic: bucuria asta a revederii in ciuda absentei sau supararea pe care mi-o provoaca absenta) ca atunci cand ne vom vedea totul va fi ca si cum nimik nu s-ar fi intamplat, fara sa cauzeze acest aspect vreun stres sau vreo angoasa pe fundal, undeva in spate, vreo adunatura de suparare care ca izbucneasca ulterior.
Ma enervezi, R. Stii, nu? Dar ma bucur ca viata mea te are si pe tine... asa cum esti :P Si oricum, nu cred ca te-as mai iubi daca ai fi altfel.

Nu toti oamenii sunt la fel, deci nici prieteniile dintre ei nu se aseamana. Fiecare iti aduce ceva in viata, cand se termina si pleaca iti ia ceva din ea fara a inlocui cu altceva ... La anii mei ... vai, cum a sunat asta, de parca as fi vreo babaciune :)), am pe cine suna la 3 a.m. sa-i zic ca mi-e rau sau, mai bine, ca-s fericita ... Dar cine mai suna sa impartaseasca fericirea? Si la 3 dimineata? Cine s-ar putea bucura de fericirea ta la o ora atat de dulce de somn? Mai mult ca sigur termini injurat ...

Cred ca asta este definitia acelui ... special kind of friend ... Deparatarea, despartirea, lipsa ... toate se topesc atunci cand se revad si isi pot povesti viata in episoade "Cum, nu ti-am zis? ..."

Te iubesc, R.

Niciodata nu e prea toamna ....

2008-10-07T15:05:00.005+03:00

Citeam pe un alt blog un comentariu intrebator: "oare toamna inseamna intotdeauna tristete? Oare ne gandim numai la plecari si despartiri? " ... Si ma gandeam ce inseamna toamna pentru mine... ce insemna odata, demult si nu foarte demult ...

Dintotdeauna mi-a placut toamna, culorile ei, mirosul ei ca al unei femei mature care nu isi schimba parfumul si cand apare, dupa parfum o recunosti. Toamna zic: "Miroase a toamna" si nici un miros nu mi se pare mai frumos... Ploile ei ... ce e mai frumos decat sa aud ploaia in dimineata de sambata sau duminica, la tara, cand, in timpul somnului de la ora 6:00 am, se intoarce pe cealalta parte si ma ia in brate? Involuntar, inconstient poate ... Sau poate stie ca sunt acolo? N-a vrut sa-mi spuna....

Toamna cand se culeg strugurii si dau cea mai haioasa dintre bauturi: mustul. Cand se face focul in soba si miroase pentru prima data in an a foc de lemne... Cu gemul de mere si magiunul de prune cu miez de nuca... Doamne, ce n-as da sa fiu iar copil la bunica acasa!!! Simt mirosul acelor vremuri si acum si probabil il voi simti toata viata.

Toamna era la inceput de viata prima zi de scoala, cand bunicul m-a dus de mana in clasa intai si aveam carti de la scoala ... Asta era acum ... mult timp, destul de mult. Mi-era atat de draga mustata lui. Si plecam acasa prin parc si adunam castane si frunze de castan... Si ne dadeam in topogan si totul nu era decat strigate de copii ...

Toamna nu e despartire ... Cel putin nu una definitiva. Ce pleaca toamna intotdeauna vine inapoi primavara, mai frumos... Mai matur, mai incarcat cu o floare in buchetul vietii dar asta nu e din cauza toamnei, ci a timpului .... Randunelele pleaca toamna dar numai ca sa se intoarca primavara inapoi...

Toamna e atat de frumoasa!!! De ruginie... De plina de crizanteme colorate ... Ce bine ca a venit si toamna asta!

Viata in viata

2008-08-28T22:23:00.004+03:00

Sa-mi fi venit inspiratia? Sau pur si simplu cred ca nu am mai scris de mult si ....

Si se indreapta de spate. Nu poate sta prea mult cocosata deasupra tastaturii .... Nu isi mai permite. Cartofi, morcovi si un piept de pui fierb in bucatarie pe aragaz. Il asteapta maine cu salata boeuf si ... lapti cu melci ... Moldoveanca lui...

Viitorul pare departe si il simte atat de aproape totusi. Atat de prezent. E bine, isi zice, Doamne ajuta ca viitorul sa fie plin de atata fericire pe cat e prezentul. Si inca, cata urmeaza a veni. Astazi s-a relaxat, si-a luat un stres de pe suflet si de acum isi va vedea mai linistita de viata din viata ei.

Acum isi doreste farami de fericire ... pentru ceilalti, zicand convinsa ca daca fiecare ar avea o farama macar de fericire din fericirea ei ... si ele ar fi atat de fericite, le-ar fi atat de bine! Se roaga pentru ele multele ... Si e atat de fericita ca sunt multe, ca un copil cu multe jucarii.

In boxe e radioul ascultat si acasa unde miroase frumos a mancare si curatenie, combinatie ciudata dar pe care n-o simte decat la mama. Si e liniste si tarziu. Dar atat de devreme. Are impresia ca abia s-a nascut. Parca s-a nascut ... a cata oara? Si sufletul e calm si se anunta senin in continuare. Si daca ploua ce? Lasa sa si ploua. Nimic nu e mai placut si mai frumos decat soarele de dupa ploaie. Stie ca va rasari intotdeauna si ca ploile sunt doar din acelea razletele de vara, oricat de iarna ar fi afara vremea.

A da, zambeste ... E sigur un gand cu noua iubire din viata ei care i-a asternut zambetul pe buze ... Si inca ce va mai fi ... Alta iubire ... Si IUBIREA care e de ceva timp prin preajma ei ca un scut protector ce ii da siguranta. Nu e de mult dar are impresia vesniciei. Si asta ii place.

Viata in viata ... si zambeste ...

Corporatiile si Multinationalele

2008-06-05T16:33:00.002+03:00

Am primit un alt mail pe care il consider bun de pus pe mail. Precizez ca textul nu este al meu, sa zicem ca citez. E adevarat ce zice si sper sa nu fie aplicabil la prea multi. Ar fi pacat.

"Noi astia care visam mii si mii de euro salariu, noi astia care avem mii de euro, dar ne-am mai dori 1.000 in plus, noi astia care am terminat o facultate din 2000 incoace, noi astia care renuntam la facultate pentru job, noi astia licentiati, masterizati si doctorati pe banda rulanta, noi astia care lucram la o multinationala, noi astia care avem telefoane mai scumpe decat tot salariul parintilor - pe 2 luni, noi astia care nu mai avem timp in afara jobului, noi astia, corporatistii in devenire si in general,… suntem toti o generatie de ratati.

Suntem ofticati din orice, suntem morocanosi, posaci si ne punem picaturi cand avem ochii rosii. Ne enerveaza cei care sunt la fel de suparati ca noi, ne enerveaza si cei diferiti. Injuram mult, dar suntem credinciosi.
Salvam Rosia, Vama, natura si tot ce mai e de salvat printr-un mail sau o plimbare intr-un weekend cu masina pana acolo.
Ne pasa de tot ce e "eco", de viitorul copiilor si al omenirii, dar avem becuri aprinse non-stop si un motor de 2.0 litri la masina.
Lucram in nestire, visam promovari si un bonus la salariu, dormim putin, fumam, bem cafele si energizante de ne zapacim creierii, dam banii pe prostii, pe jucarii care sa ne dea inca putin timp, pe mese proaste in restaurante costisitoare, dar aproape de job.
Ne cumparam masini mai scumpe decat ne-am putea permite doar pentru iluzia apartenentei la o clasa sociala creata artificial, ne imbracam cu haine idioate, incomode, care nici nu ne stau bine - la fel ca toti cei din jurul nostru.
Ne cumparam apartamente fara sa le vedem in nu-stiu-ce-complex ca-o-conserva la cativa kilometri de oras. Platim rate 50 de ani de acum incolo.
Dormim putin, ne doare capul, ne tremura mainile, ne promitem ca vom avea mai mult timp pentru noi, ca vom face mai multa miscare, ca vom sta mai putin in fata calculatorului, ca vom merge intr-o zi pe jos.
Ne place jobul pe care il avem, corporatia e mama si tatal nostru, corporatia tine loc de familie, de prieteni, de iubiti, de amanti, de tot, ne da bani pentru tot ce vrem sa cumparam si asta e tot ce conteaza. Nu stim alte reguli in afara corporatiei, nu ne intereseaza altceva, nu vrem altceva. Ne simtim impliniti. Nu stim altceva in oras decat drumul spre job, inapoi spre pat si vreo 2 cluburi. Nu vizitam nimic decat in team building....
Pentru ce? Ca sa ajungem niste legume terminate la nici 40 de ani? Ca sa ne facem scrum inca inainte de a incepe sa ardem? Pentru a ajunge intr-un pod imaginat al unei ierarhii sociale? Ce o sa raspunda copiii nostri, stiind ca toata viata nu am facut altceva decat sa ne gandim cum sa platim rate, cand vor fi intrebati ce suntem noi? Niste ratati … "

Poate ca da, poate ca nu. Fiecare isi are motivele lui sa faca sau intr-un fel sau altul. Doar daca ne-am opri un minut si sa ne punem o serie de intrebari cu rol evaluator ... Sa stim unde ne indreptam si cu ce pret ... Si de ce? Si pentru ce ?

"A trai" a devenit a munci mai mult de 8 ore/zi, a te vedea cu prietena (ul) / sotia (ul) dimineata si seara intre spalatul pe dinti ... a manca ce apuci, nesanatos, cat de nesanatos posibil, a nu vizita dr-ul decat dupa ce lesini pe strada gandindu-te la ce ai maine de facut la serviciu. Facut copii? Nu se mai pune problema. Cand? La serviciu avem cel mult restaurant nu si sala de dormit.

Multumesc ca nu sunt in aceasta categorie. Multumesc ca stiu sa mai pun si frana si oricat ar suferi proiectele multinationalei pot sa ii zic "je m'en fou". Multumesc pentru ca stiu ca sanatatea e ceva ce trebuie pazit ca cea mai de pret comoara.

Cui multumesc? Nu stiu dar o fac. Nu strica niciodata nici un multumesc.

Ce avem?

2008-05-26T21:33:00.003+03:00

Maturam acum cateva minute prin casa ... Si m-a trecut asa o ... idee ... Cunoscuta, de altfel ... Sunt sigura ca nu am inventat-o eu ... I only wish ... Suna cam ceva de genul ... You don't have to think about what you don't have but what you have now matters and makes a difference ... Poate parea idioata sau stupida - oricum cred ca fac parte din aceeasi familie de adjective - ideea, banal acest gand al meu ... Dar e atat de ... contemporan (?!!) Toti ne spunem: "Ce bine ar fi daca as castiga o masina ... Audi A8 de la pachele de tigari (deci hai sa fumam mai mult, poate ne izbeste norocul ...)" Dar ce-a actuala ce are? Vrem alte telefoane, mai fitzoase; alte LCD-uri mai bune; alte frigidere mai mari - in care sa ne racorim vara - altele, si altele, si altele ... Cand nu avem decat prezentul si atat. Clipa, cum spunea cineva odata ... Si atat ...

Balada posesorului de Logan

2008-05-12T15:38:00.003+03:00

Avand in vedere ca aici lucrez, la Logan ... Balada posesorului de Logan - preluata de pe un mail primit prin mass-message ... As adauga, a posesorului de Logan care nu stie ca conduca :))

Tu, cel ce spinteci zarea in limuzina-ti alba,
Tu, care la oglinda iti pui cd-uri salba,
Tu, ce te-ai smuls din Dacie sa-ti iei semetz Logan,
Si parca ai coroana cand stai dupa volan,
Te crezi atat de tare incat te pishi pe toti,
Pe toti ce-ti ies in cale i-ai nivela sub roti.
Sa stai pe banda-a doua, acolo-i locul tau,
Iar cel ce-ti "sta in coasta" e doar un mare bou.
Sa nu il lasi, bashtane, ca sa te depaseasca,
Ca el n-avea nimica atunci cand tu-aveai basca.
Si ca sa nu se vada luxosul interior,
Sa-ti pui si geamuri negre, desi tu esti un chior!
Dar sa nu uiti de spoiler, sa mature soseaua,
Sa treci rapid, ca vantul, sa-ti fluturea perdeaua,
Perdeaua de matase ce-o ai in dreapta-fatza,
Ce-ascunde a sotiei-tzi mirabila mustaza.
Esti realizat pe viata, conduci de-acum Logan,
Masina nu-i de vina ca tu esti un tzaran.

Loganul, de altfel, e o masina OK, iar cei care au sa o posede sanatosi. Este criticat condusul, care putea fi, foarte bine, exercitat, la volanul unui BMW clasa7, de catre o piticanie lucrata la sala dar diforma, cracanat de aveai impresia ca a fost crescut cu picioarele legate in jurul rotund al unui butoi de vin de 10deca, cu lant de 1,234 g aur made in Turqia la gat, insotit de o pipita lunga, slaba de o bate vantul, care iti da absoluta impresie de rupere spre descompunere in mers ... Sa nu uitam mijlocelul si bustul la vedere ... E un "must" ... Toata aceasta faza cu BMW am vazut-o derulandu-se in fata mea in parcarea de la Cora Lujerului. Invidia din mine :))

Banc :)

2008-05-12T15:28:00.001+03:00

Intr-un teatru, un ins statea intins pe trei scaune. Plasatoarea vine la el si ii explica:
- Domnule, nu aveti voie sa ocupati decat un singur loc...Individul nici nu se misca. Domnule, insista plasatoarea, nu puteti ocupa decat un loc, va rog sa eliberati celelalte doua locuri. Din nou, nici o miscare. Plasatoarea il cheama pe directorul teatrului si-i explica situatia. I se adreseaza si directorul:
- Domnule, va rog frumos, eliberati celelalte doua locuri. Vazand ca nu obtine nici un raspuns, directorul cheama un politist.
- Cum te numesti, cetatene?Il ia tare politistul pe individ.
- Vasile, raspunde cu vocea stinsa tipul.
- Aha, si de unde esti?
- De la balcon, raspunde individul cu durere in glas.

Hristos a inviat !

2008-04-28T10:44:00.002+03:00

Hristos a Inviat :) Lumina, liniste, impliniri viitoare, sanatate, fericire si bucurii dulci, mici si multe :)
Ma bucur de sarbatoare acasa, la mama, departe de comercialul acestei sarbatori. In Moldova mea draga, la tara. Aici se simte tot altfel, pe deplin. Aici e Paste!

N-am timp :)

2008-04-14T17:45:00.003+03:00

La naiba, fir-ar, ca nu am timp :) Sa scriu pe blog ... Nu ca regret ca nu am timp de asta. Timpul il petrec in o mie unul feluri satisfacatoare, fericite, familie, serviciu, drumuri in sus si jos, alegeri si decizii, sa le luam conservatoare sau haioase, sa fie alba sau crem ... Dar as vrea sa mai scriu si pe aici. Probabil nu am avut nimik de zis, asa mai special. Probabil ...

Vine Pastele ... Paste fericit :)

Mica publicitate :))

2008-03-13T22:41:00.001+02:00

Vand magar model CC, an fabricatie 2000, gri metalizat, copite magneziu, dublu climatoriu, urecki reglabile, incalzire, linie audio ihhhaahaa, cu servo, bici in 6 trepte, consum 6 paie % pret 35000$, posibil leasing, sms pana nu moare...